CtEDO 29.07.2010 Auto

AFFAIRE CARLA BINOTTI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE CARLA BINOTTI c. ITALIE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

STRASBURG 29 iulie 2010 DEFINITIVF 29/10/2010 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Carla Binotti c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Dean Spielmann, Ssticlă Erik Jebens, Guido Raimondi, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 6 iulie 2010, Rend Hotărârea a fost adoptată la această dată de procedură La originea cauzei (n 63632/00) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, dl Carla Binotti ( În conformitate cu art. 41 din convenție, recurenta a solicitat o satisfacție echitabilă de 693 665,69 EUR. În ceea ce privește aplicarea articolului 41 din convenție care nu se află în stare de funcționare, Curtea l-a rezervat și a invitat guvernul și reclamanta să prezinte în scris observațiile lor cu privire la această chestiune în termen de trei luni, în special să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, § 108 și punctul 4 din plan). Termenul stabilit pentru a permite părților să ajungă la un acord amiabil a expirat fără ca părțile să ajungă la un astfel de acord. Atât reclamanta, cât și guvernul au prezentat observații. martie 2007, președintele Camerei a decis să solicite părților să numească fiecare un expert însărcinat cu evaluarea prejudiciului material și să depună un raport de expertiză înainte de 30 iunie 2007. Aceste rapoarte de expertiză au fost depuse în termenul stabilit. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 699,91 EUR ca prejudiciu material pentru pierderea terenului, sumă care rezultă din diferența dintre valoarea terenului în litigiu reevaluată și cu dobânzi și suma, reevaluată și însoțită de dobânzi, pe care a primit-o în executarea hotărârii Curții de Apel din Genova. 10. Guvernul se opune acestui lucru. 11. Curtea amintește că o hotărâre de constatare a unei încălcări antrenează obligația statului pârât de a pune capăt încălcării și de a șterge consecințele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situația anterioară acesteia (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 31107/96, § 32, CEDO 2000-XI 12. Aceasta amintește că, în cauza Guiso-Gallisay c. Italia ((satisfacție echitabilă) [GC], n 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a modificat jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cazurile de expropriere indirectă. În special, Marea Cameră a decis să excludă pretențiile reclamanților în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de stat pe terenuri. 13. Conform noilor criterii stabilite de Marea Cameră, despăgubirea trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, astfel cum a fost stabilită prin expertiza ordonată de instanța competentă în cursul procedurii interne. În al doilea rând, odată ce se deduce suma eventual acordată la nivel național, această sumă trebuie actualizată pentru a compensa efectele inflației și trebuie să fie însoțită și de interese care ar putea compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care a trecut de la deposedarea terenurilor. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului juridic simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 14. În cazul de față, recurenta și-a pierdut proprietatea asupra terenului în 1986. Astfel cum reiese din expertiza ordonată de instanțele interne în cursul procedurii, valoarea bunului la acea dată era de 425 125 729 ITL, adică 158 448/98 EUR. 15. Având în vedere aceste elemente și hotărând în mod echitabil, Curtea consideră că este rezonabil să acorde recurentei suma de 282 000 EUR, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. 16. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită de recurentă ca urmare a exproprierii în litigiu. Prejudiciul moral 17, reclamanta solicită plata unei despăgubiri de 220 000 EUR pentru daune morale. 18. Guvernul afirmă că suma solicitată de reclamantă este în mod evident exorbitantă 19. Curtea consideră că sentimentul de neputință și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor sale a cauzat recurentei un prejudiciu moral important, care trebuie remediat în mod corespunzător. 20. Statuând în echitate, Curtea acordă recurentei suma de 15 000 EUR pentru prejudiciul moral. 767,71 EUR pentru procedura în fața Curții și 19 183,46 EUR pentru cheltuielile de expertiză solicitate de Curte. 22. Guvernul consideră că aceste sume sunt excesive și se bazează pe înțelepciunea Curții 23. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile de judecată nu pot fi recuperate decât în măsura în care se referă la încălcarea constatată ( Van de Hurk c. Țările de Jos, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A n 288, § 66). 24. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră excesive onorariile totale revendicate în acest titlu. Prin urmare, Curtea consideră că acestea trebuie rambursate numai parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea consideră rezonabilă alocarea unei sume de 20 000 EUR pentru toate cheltuielile suportate. Interese moratoriu 25. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA UNANIMITATE, A spus că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, următoarele 286 000 EUR (două sute optzeci și șase de mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, pentru daune materiale ii. 000 EUR (cinsprezece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (iii. 000 EUR (80 000 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit recurentei, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată că, de la expirarea termenului respectiv și până la plată, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respins, cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 29 iulie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă