CtEDO 29.07.2010 Auto

AFFAIRE FIORE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2010
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE FIORE c. ITALIE (CtEDO, 2010)
HUDOC · oficial

În cazul Fiorec Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar hagiyev, Dean Spielmann, Guido Raimondi, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 6 iulie 2010, Renunță hotărârea adoptată la această dată de procedură La originea cauzei (n 63864/00) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Angiolina Fiore ( Cu toate acestea, Curtea a considerat că intervenția în dreptul la respectarea bunurilor reclamanților nu este compatibilă cu principiul legalității și că, prin urmare, a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (Fiore c. Italia, nr. 63864/00, § 98 și punctul 2 din acesta, 13 octombrie 2005). Pe baza articolului 41 din Convenție, recurenta solicita o sumă corespunzătoare valorii actuale a terenului în litigiu, care se deduce din indemnizația obținută la nivel național și o sumă pentru pierderea drepturilor de proprietate asupra terenului de la ocupația sa. În sfârșit, acesta a solicitat rambursarea cheltuielilor judiciare efectuate în fața instanțelor naționale și a cheltuielilor suportate în fața Curții. Problema aplicării articolului 41 din Convenție care nu se află în stare de fapt, Curtea a rezervat-o și a invitat guvernul și reclamanta să îi prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, punctul 4 din dispozitiv). Termenul stabilit pentru a permite părților să ajungă la un acord amiabil se încheie fără ca părțile să ajungă la un astfel de acord. Atât reclamanta, cât și guvernul au prezentat observații. La 26 septembrie 2006, președintele camerei a decis să solicite părților să numească fiecare un expert însărcinat cu evaluarea prejudiciului material și să depună un raport de expertiză înainte de 15 decembrie 2006. Aceste rapoarte de expertiză au fost depuse în termenul stabilit. La 11 aprilie 2008, administrația a executat hotărârea Tribunalului din Benevent (punctul 24 din hotărârea din acțiunea principală) și a plătit recurentei 9 309,60 EUR. ÎN DREPT 10. În temeiul articolului 41 din convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 308 EUR, sumă echivalentă cu valoarea adăugată pe care, în opinia sa, modificările aduse cartierului ar fi adus-o; în plus, reclamanta solicită 151 063,65 EUR pentru nejurisdicția terenului de la ocupația sa. 12. Guvernul consideră că Curtea nu trebuie să acorde decât suma corespunzătoare valorii terenului în litigiu în momentul ocupației materiale. În această privință, el susține că, la 11 aprilie 2008, administrația a plătit reclamantei 9 309 EUR, adică indemnizația stabilită de Tribunalul din Benevent plus dobânda. 13. Curtea amintește că o hotărâre de constatare a unei încălcări antrenează obligația statului pârât de a pune capăt încălcării și de a șterge consecințele acesteia astfel încât să se restabilească cât mai mult posibil situația anterioară acesteia (latridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 31107/96, § 32, CEDO 2000-XI 14. Aceasta amintește că, în cauza Guiso-Gallisay c. Italia ((satisfacție echitabilă) [GC], n 58858/00, 22 decembrie 2009), Marea Cameră a revizuit jurisprudența Curții privind criteriile de despăgubire în cazurile de expropriere indirectă. În special, aceasta a decis să excludă pretențiile reclamanților în măsura în care acestea se bazează pe valoarea terenului la data hotărârii Curții și să nu mai țină seama, pentru a evalua prejudiciul material, de costul de construcție al clădirilor construite de stat pe terenuri. 15. În conformitate cu criteriile stabilite de Marea Cameră, despăgubirea trebuie să corespundă valorii totale a terenului în momentul pierderii proprietății, astfel cum a fost stabilită prin expertiza stabilită de instanța competentă în cursul procedurii interne. Apoi, odată ce se deduce suma eventual acordată la nivel național, această sumă trebuie actualizată pentru a compensa efectele inflației și trebuie să fie însoțită și de interese care ar putea compensa, cel puțin parțial, perioada de timp care a trecut de la deținerea terenurilor. Aceste dobânzi trebuie să corespundă interesului juridic simplu aplicat capitalului reevaluat progresiv. 16. Curtea observă că reclamanta a primit la nivel național o sumă corespunzătoare valorii de piață a terenului său, reevaluată și cu dobândă începând cu 1989, adică data pierderii proprietății (a se vedea punctul 24 din hotărârea din acțiunea principală). În opinia sa, persoana interesată a obținut deja o sumă suficientă pentru a îndeplini criteriile de despăgubire. 17. Rămâne de evaluat pierderea de șanse suferită ca urmare a exproprierii în litigiu. Statuind în echitate, Curtea atribuie recurentei 5 000 EUR din acest șef. Pagubă morală 18. Recurenta solicită 45 820 EUR ca prejudiciu moral. 19. Guvernul consideră că constatarea încălcării este suficientă, dar, în orice caz, se bazează pe înțelepciunea Curții, subliniind în același timp că suma solicitată este exorbitantă. 20. Curtea consideră că sentimentul de neputință și frustrare în fața deposedării ilegale a bunurilor sale a cauzat recurentei un prejudiciu moral important, care trebuie remediat în mod corespunzător. Justificative în sprijinul acesteia, recurenta solicită 42 497,68 EUR pentru cheltuielile procedurilor în fața instanțelor naționale și 44 109,52 EUR pentru procedura în fața Curții 22. În ceea ce privește cheltuielile legate de procedurile în fața instanțelor naționale, guvernul susține că recurenta a obținut deja rambursarea acestora la nivel intern și consideră, în orice caz, că decizia privind rambursarea este numai de competența instanțelor naționale. În ceea ce privește cheltuielile procedurii în fața Curții, guvernul se bazează pe înțelepciunea Curții. 23. Curtea amintește că alocarea cheltuielilor și cheltuielilor în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea acestora și, în plus, caracterul rezonabil al ratei lor (Iatridis c. Grecia (satisfacție echitabilă) [GC], n 31107/96, § 54, CEDO 2000-XI. În plus, cheltuielile de judecată pot fi recuperate numai în măsura în care se referă la încălcarea constatată ( Van de Hurk c. Țările de Jos, Hotărârea din 19 aprilie 1994, seria A n 288, § 66). 24. Curtea nu se îndoiește de necesitatea de a angaja cheltuieli, însă consideră că onorariile totale revendicate în acest sens sunt excesive și, prin urmare, consideră că acestea trebuie rambursate doar parțial. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea consideră rezonabilă alocarea unei sume de 30 000 EUR pentru toate cheltuielile suportate. Interese moratoriu 25. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA UNANIMITATE, afirmă că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, sumele 000 EUR (cinci mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, pentru daune materiale (ii. 000 EUR (zece mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, pentru daune morale (iii. 000 EUR) plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit de către reclamantă, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză și comunicat în scris la 29 iulie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă