MOCANU v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 24163/09

de Sergiu MOCANU

împotriva Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 24

august 2010 într-o Cameră constituită din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Ledi Bianku,

Mihai Poalelungi,

judecători,

și

Fatoș Aracı,

Grefier Adjunct al Secției,

Examinînd cererea nominalizată, depusă la 11 mai 2009,

Luînd în considerație declarațiile oficiale cu privire la acceptarea soluționării amiabile a cazului,

Avînd în vedere dispoziția de acordare a priorității la examinarea cererilor menționate, conform Regulii 41 din Regulamentul Curții,

Deliberînd, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, Dl Sergiu Mocanu, este un cetățean al Republicii Moldova și Republicii România, născut în 1961, domiciliat în Chișinău. Dînsul a fost reprezentat în fața Curții de Dl Ion Dron, avocat cu practică în Chișinău. Guvernul a fost reprezentat de Agentul Guvernamental Dl V. Grosu.

Reclamantul este un politician. Între anii 2004 și 2007 el a fost Consilierul Președintelui Republicii Moldova. După 2007 dînsul a încercat să formeze un partid politic, care ar fi fost în opoziție cu partidul comuniștilor la guvernămînt. În orice caz, Ministerul Justiției a refuzat să-i înregistreze partidul. Proceduri judiciare referitoare la contestarea refuzului înregistrării sunt pendinte în fața instanțelor naționale.

Potrivit reclamantului, urmare a criticii aduse față de Președintele Voronin și a partidului de guvernămînt, dînsul și membrii familiei sale au devenit victime represaliilor. La 20 septembrie 2008 doi fii ai reclamantului au fost arestați sub acuzația de participare la acțiuni violente la o discotecă. Reclamantul și fii săi au negat acuzațiile și au susținut precum că acțiunile autorităților au fost motivate politic. La 25 septembrie 2008, asupra fiilor reclamantului aflați în detenție, a fost aplicat arest la domiciliu. În aceiași zi dînșii s-au refugiat pe teritoriul Ambasadei României din Chișinău și au cerut protecția în calitatea sa de cetățeni români. Dînșii se află pe teritoriul ambasadei și Guvernul Român a refuzat extrădarea lor în Moldova.

La 05 aprilie 2009 au avut loc alegeri geenrale și partidul cominiștilor care a avut majoritatea de voturi în viitorul Parlament, a obținut 60 de mandate din numărul total de 101.

La 06 și 07 aprilie 2009 a demarat un protest împotriva pretinselor alegeri fraudate, care a avut loc în Chișinău. Protestul inițial a fost pașnic. Oricum, după amiaza zilei de 07 aprilie 2009 unii din protestatari au devenit violenți. Au avut loc ciocniri violente cu poliția și clădirile Parlamentului și Președinției au fost deteriorate prim ploi de pietre aruncate. Un număr mare de colaboratori de poliție și protestatari au suferit leziuni. Într-un moment forțele de ordine, esențialmente mai mici după număr comparativ cu protestatarii, au abandonat aceste două clădiri, fapt care a permis intrarea a sute de oameni în clădiri. Acele persoane au distrus și jefuit clădirile, incendiind părți ale edificiului Parlamentului. Două persoane asistate de colaboratorii de poliție au plasat steagurile Uniunii Europene pe acoperișul clădirilor Parlamentului și Președinției, alături de steagurile Republicii Moldova. Niște persoane necunoscute au plasat steagul României pe acoperișul acelor două clădiri. În acea noapte aproape 200 de persoane au fost reținute sub acuzația de participare la dezordini în masă. Opoziția a fost acuzată de tentativa unei lovituri de stat.

Reclamantul a participat pașnic la proteste din 07 aprilie 2009. Atunci cînd mulțimea a intrat în edificiul Președinției, dînsul, împreună cu un membru al Consiliului Municipal Chișinău, a încercat să calmeze protestatarii. Din conținutul înregistrării video prezentate de reclamant, dînșii pot fi observați că se adresează mulțimii în holul edificiului, folosind un megafon și îi cheamă să nu se dea provocați la violențe din partea provocatorilor. Dînșii au cerut fiecăruia să evite orice acte de vandalism și să părăsească clădirea pentru a ține o demonstrație pașnică în fața acesteia. După ce a ținut spiciul în interiorul edificiului Președinției, reclamantul a părăsit împrejurimile și nu a participat într-un nici un mod la acte de violențe.

La 08 aprilie 2009 Procuratura Generală a inițiat urmărirea penală împotriva reclamantului sub acuzația de tentativă uzurpării puterii de stat. În aceiași zi reclamantul a fost reținut. Ulterior Procuratura Generală a modificat acuzațiile în fapta de organizare și conducerea acțiunilor îndreptate spre dezordini în masă și violențe.

La 10 aprilie 2009 reclamantul a fost adus în fața judecătoriei sectorului Buiucani unde un judecător de instrucție a ordonat arestarea lui preventivă pe un termen de douăzeci și cinci de zile. Judecătorul a respins demersul reclamantului de ai oferi timp pentru a aduce o dovadă video despre nevinovăția sa și a găsit precum că i s-au adus suficiente dovezi pentru a dovedi suspiciunea precum că reclamantul ar fi comis infracțiunea lui imputată. Judecătorul nu a specificat, oricum, ce fel de dovezi erau acestea. Dînsul, de asemenea a găsit precum că reclamantul posedă cetățenia română și poate astfel să se sustragă de la urmărirea penală. Judecătorul a respins solicitările reclamantului precum că acesta este de acord să transmită pașaportul său românesc drept garanție că dînsul nu va părăsi teritoriul țării. Judecătorul, de asemenea a considerat precum că detenția reclamantului a fost necesară pentru a permite procurorului să obțină dovezi fără obstrucționare.

Reclamantul a contestat mandatul de arest în fața Curții de Apel Chișinău și a pledat,

inter alia,

precum că detenția sa a fost una fără temei din momentul în care nu există nici o bănuială rezonabilă precum că el ar fi comis infracțiunea imputată.

La 16 aprilie 2009 Curtea de Apel Chișinău a respins recursul reclamantului.

La 30 aprilie 2009 judecătoria sectorului Buiucani a ordonat prelungirea arestării reclamantului pentru un termen de alte douăzeci și cinci de zile. Instanța a găsit precum că ar fi existat martori care ar putea confirma vinovăția reclamantului, totuși instanța nu s-a referit la nici o declarație luată de la acești martori. Instanța, de asemenea, a constatat precum că în cazul eliberării, reclamantul ar putea să se refugieze pe teritoriul Ambasadei României, așa cum au făcut-o și fiii acestuia.

Reclamantul a depus recurs împotriva încheierii judecătorești și a susținut precum că în tot timpul detenției sale el nu a fost audiat niciodată și nu a participat la nici o confruntare cu nici un martor. El a reiterat precum că detenția sa este motivată politic.

La 07 mai 2009 Curtea de Apel a respins recursul reclamantului, fără a face referire la oricare temei nou. Arestul reclamantului a continuat pînă la 31 iulie 2009.

PLÎNGERI

1.

Reclamantul s-a plîns potrivit Articolului 5 § 1 din Convenție precum că nu a existat o bănuială rezonabilă care să justifice reținerea și detenția sa.

2.

El, de asemenea, se plînge în baza Articolului 18 din Convenție precum că detenția sa a avut alte scopuri decît acelea prevăzute de Articolul 5 § 1 (c) din Convenție.

ÎN DREPT

La 19 mai 2010 Curtea a recepționat următoarea declarație din partea Guvernului:

“Subsemnatul, Vladimir Grosu, Agentul Guvernamental în numele Guvernului Republicii Moldova, declar că Guvernul Republicii Moldova acceptă existența unei violări a Articolului 5 § 1 din Convenție în prezenta cauză și se angajează să achite reclamantului 7

000 EUR (șapte mii euro) cu titlu de prejudiciul moral, și 3 000 EUR (trei mii euro) cu titlu de costuri și cheltuieli în beneficiul lui Sergiu MOCANU pentru a ajunge la reglementarea amiabilă a cauzei sus-menționate, și care se află în procedura Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste sume vor fi convertite în lei moldovenești la rata de schimb valutar aplicabilă la ziua plății, fiind exceptată de orice taxă care poate fi percepută. Sumele vor fi achitate în termen de trei luni de zile din momentul notificării despre decizia adoptată de Curte potrivit Articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului. În cazul omisiunii achitării sumei nominalizate în termenul indicat, Guvernul își asumă obligația de achitare a penalităților, calculate începînd de la expirarea termenului de trei luni și pînă la plata efectivă a sumelor, la o rată egală cu dobînda minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene, plus trei procente. Achitarea sumelor va constitui soluționarea definitivă a cazului.”

La 19 mai 2010 Curtea a recepționat următoarea declarație semnată de reclamant:

“Subsemnatul, Ion Dron, notez recunoașterea din partea Guvernului Republicii Moldova a violării Articolului 5 § 1 din Convenție în prezenta cauză, precum și intenția Guvernului de a achita 7

000 EUR (șapte mii euro) cu titlu de prejudiciul moral, și 3 000 EUR (trei mii euro) cu titlu de costuri și cheltuieli în beneficiul lui Sergiu MOCANU pentru a ajunge la reglementarea amiabilă a cauzei sus-menționate, și care se află în procedura Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste sume vor fi convertite în lei moldovenești la rata de schimb valutar aplicabilă la ziua plății, fiind exceptată de orice taxă care poate fi percepută. Sumele vor fi achitate în termen de trei luni de zile din momentul notificării despre decizia adoptată de Curte potrivit Articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului. În cazul omisiunii achitării sumei nominalizate în termenul indicat, Guvernul își asumă obligația de achitare a penalităților, calculate începînd de la expirarea termenului de trei luni și pînă la plata efectivă a sumelor, la o rată egală cu dobînda minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene, plus trei procente. Achitarea sumelor va constitui soluționarea definitivă a cazului.

Eu accept această propunere și îmi retrag toate pretențiile împotriva Moldovei cu privire la circumstanțele și faptele invocate în prezenta cerere. Eu declar că aceasta va constitui soluționarea definitivă a cazului.”

Curtea ia act de reglementarea amiabilă la care au ajuns părțile. Curtea este convinsă că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și de Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție). Considerînd cele expuse, este oportun de a radia cauza de pe rol.

Din aceste motive, Curtea în unanimitate

Decide

să radieze cererea de pe rol.

Fatoș Aracı

Nicolas Bratza

Grefier Adjunct

Președinte