MOSCALEV v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Cea decizia nr. 844/06 de Vladimir MOSCALEV împotriva Moldovei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 16 martie 2010 ca Camera compusă din: Nicolas Bratza, Președintele, Lech Garlicki, Ljiljana Mijović, David Thór Björgvinsson, Ján Šikuta, Päivi Hirvelä, Mihai Poalelungi, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 8 decembrie 2005, având în vedere declarațiile depuse de guvernul contestat la 8 septembrie 2009 și 2 decembrie 2009 și acceptarea termenilor lor, după deliberare, a hotărât după cum urmează: Reclamantul, dl Vladimir Moscalev, este un național moldovenesc născut în 1959 și locuiește în Chișinău. Guvernul moldovenesc („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl V. Grosu. La 31 mai 2005, reclamantul a fost acuzat de participarea activă la o demonstrație neautorizată. La 2 iunie 2005, Curtea de district Buiucani a constatat că reclamantul a fost vinovat și i-a impus o amendă administrativă. Prin hotărârea finală din 15 iunie 2005, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul reclamantului fără a da motive pentru decizia sa. La 12 ianuarie 2009, președintele celei de-a patra secțiuni a Curții a hotărât să comunice guvernului plângerile formulate în temeiul articolelor 6 § 1 și 11 din Convenție. Prin scrisoarea din 8 septembrie 2009, Guvernul a informat Curții că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor legate de cerere. Ei au recunoscut o încălcare a drepturilor reclamantului garantate de art. 6 din Convenția din cauza nerespectării drepturilor reclamantului de a respinge recursul reclamantului împotriva hotărârii prin care a fost considerat vinovat de o infracțiune administrativă. De asemenea, ei s-au angajat să plătească reclamantului 1.500 de euro (EUR) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Plata ar fi efectuată într-o perioadă de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care nu s-a plătit în termenul respectiv, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire, plus trei puncte procentuale. Prin scrisoarea din 2 decembrie 2009, Guvernul a prezentat o nouă declarație și au recunoscut că a existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de adunare din cauza condamnării sale pentru participare la o demonstrație neautorizată. La 18 decembrie 2009, reclamantul a informat Curtea că a fost de acord cu termenii declarațiilor guvernamentale și a invitat Curtea să efectueze examinarea cererii guvernamentale și să elimine situația din lista cauzelor sale. Curtea consideră că acordul expres al reclamantului cu termenii declarațiilor formulate de Guvern poate fi considerat ca o soluție prietenoasă implicită între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolele sale, și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Președintele grefierului Lawrence Early Nicolas Bratza

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 844/06

by Vladimir MOSCALEV

against Moldova

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 16

March 2010 as a Chamber composed of:

Nicolas Bratza,

President,

Lech Garlicki,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Ján Šikuta,

Päivi Hirvelä,

Mihai Poalelungi,

judges,

and Lawrence Early,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 8 December 2005,

Having regard to the declarations submitted by the respondent Government on 8 September 2009 and 2 December 2009 and the applicant’s acceptance of their terms,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Vladimir Moscalev, is a Moldovan national who was born in 1959 and lives in Chișinău. The Moldovan Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr V. Grosu.

On 31 May 2005 the applicant was charged with being an active participant in an unauthorised demonstration. On 2 June 2005 the Buiucani District Court found the applicant guilty as charged and imposed on him an administrative fine. By a final judgment of 15 June 2005 the Chișinău Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal without giving any reasons for its decision.

On 12 January 2009 the President of the Fourth Section of the Court decided to communicate to the Government the complaints raised under Articles 6 § 1 and 11 of the Convention.

By letter dated 8 September 2009 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by the application. They acknowledged a violation of the applicant’s rights guaranteed by Article 6 of the Convention on account of the Chișinău Court of Appeal’s failure to give any reasons for dismissing the applicant’s appeal against the judgment by which he had been found guilty of an administrative offence. They also undertook to pay the applicant 1,500 euros (EUR) to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses. The payment would be effected within a period of three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay within that period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period, plus three percentage points. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.

By letter dated 2 December 2009 the Government submitted a further declaration. They acknowledged that there had been a violation of the applicant’s right to freedom of assembly on account of his conviction for participation in an unauthorised demonstration.

On 18 December 2009 the applicant informed the Court that he had agreed to the terms of the Government’s declarations and invited the Court to proceed with the examination of the Government’s request and to strike the case out of its list of cases.

THE LAW

The Court considers that the applicant’s express agreement to the terms of the declarations made by the Government can be considered as an implied friendly settlement between the parties.

It therefore takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Registrar

President