CASE OF HARIZI AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2010)91 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Harizi împotriva Franței (documentul nr. 59480/00, hotărârea din 29 martie 2005, finală la 29 iunie 2005) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, deoarece a fost refuzat reprezentarea în instanța de recurs din cauza neaparenței sale (art. 6 alineatele (1) și 3c) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfăcării doar atribuite de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, după caz: - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă cât mai mult posibil restabilio în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) și având în vedere decizia luată în cazul Harizi în cadrul celei de-a 982-a ședințe a deputaților miniștri (5 Decembrie 2006), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să închidă examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)91 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Harizi împotriva Franței Cazul se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale împotriva reclamantului pentru nerespectarea unei ordine de deportare (violația articolului §§ 1 și 3 d). Curtea Europeană a constatat că a existat încălcarea drepturilor apărării deoarece, în 1999, instanța de recurs, în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul respectiv, a refuzat reprezentarea reclamantului din cauza neapărării sale în fața instanței. Deși el și-a exprimat dorința de a participa la procedurile dinaintea instanței de recurs, el nu a putut face acest lucru fără a încălca legea franceză, deoarece ordinul de deportare emis împotriva sa a fost în cele din urmă aplicat și autoritățile nu l-au emis cu un permis de trecere Într-o hotărâre nejustificată din 15 octombrie 1999 reclamantul a fost condamnat la șase luni de închisoare și a fost exclus din teritoriul francez timp de zece ani. Plată de satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii de just satisfacție Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 337,49 EUR 337,49 EUR Plătit la 7/10/2005, dobânzi plătite la 24/11/2005 b) Măsuri individuale Reclamantul nu a depus nicio opoziție hotărârii Curții de Apel din Paris de 15/10/1999. Pedeapsa împotriva acestuia a devenit interzisă la 21/01/2005, astfel încât nu a putut mai fi executată. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Curtea Europeană a făcut trimitere, de asemenea, hotărârii Dentico pronunțate de adunarea plenară a Cour de Cassation la 2/3/2001, care este după această procedură în fața Curții Europene. Potrivit acestei hotărâri, „dreptul la un proces echitabil și dreptul fiecărui acuzat de a fi reprezentat de avocat sunt incompatibile cu judecata unui acuzat care nu este prezent fără scuză, fără a da o audiere avocatului acuzat, dacă este prezent în instanță”. Având în vedere importanța critică a faptului că acuzatul este prezent la audieri (art. 49 din hotărâre) și necesitatea ca reclamantul să poată intra pe teritoriul francez să asista la audiere, hotărârea a fost, de asemenea, trimisă autorității competente în acest caz, și anume biroul Procurorului public din Paris. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale în acest caz, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Franța și-a îndeplinit în consecință obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștri.

Resolution CM/ResDH(2010)91

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Harizi

against France

(Application No. 59480/00, judgment of 29 March 2005, final on 29 June 2005)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the breach of the applicant’s right to a fair trial in criminal proceedings because he had been denied representation in the court of appeal on account of his failure to appear (Article 6, paragraphs 1 and 3c) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) and considering the decision taken in the Harizi case at the 982nd meeting of the Ministers’ Deputies (5

December 2006), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)91

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Harizi against France

Introductory case summary

The case concerns a breach of the right to a fair trial in criminal proceedings against the applicant for failing to comply with a deportation order (violation of Article §§ 1 and 3 d).

The European Court found that there had been a breach of the rights of the defence because in 1999 the court of appeal, pursuant to the domestic law in force at the time, had denied the applicant representation because of his failure to appear before the court. Although he had expressed his wish to attend the proceedings before the court of appeal, he could not do so without breaking French law because the deportation order issued against him had been finally applied and the authorities had not issued him with a

laissez passer

allowing him to return to France. In a default judgment of 15 October 1999 the applicant was sentenced to six months’ imprisonment and excluded from French territory for ten years.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

-

7

337.49 EUR

7

337.49 EUR

Paid on 7/10/2005, interest paid on 24/11/2005

b) Individual measures

The applicant filed no objection to the Paris Court of Appeal’s judgment of 15/10/1999. The sentence against him became time-barred on 21/01/2005, so could no longer be executed. Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The European Court also referred to the Dentico judgment delivered by the plenary assembly of the

Cour de Cassation

on 2/3/2001, that is after this case had come before the European Court. According to this judgment, "the right to a fair trial and the right of every person accused to be represented by counsel are incompatible with a court’s judging an accused who fails to be present without excuse, without giving a hearing to the accused person’s counsel, if present in the court".

In view of the critical importance of the accused being present at hearings (§ 49 of the judgment) and of the need for the applicant to be allowed entry into French territory to attend the hearing as he wished, the judgment has also been sent to the relevant authority in this case, namely the office of the Paris Public Prosecutor.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measures are necessary in this case, that the general measures adopted will prevent similar violations and that France has accordingly fulfilled its obligations pursuant to Article 46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies