Annunziata și Salvatore Piacenti împotriva Italiei

Rezoluția CM/ResDH(2010)130 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Annunziata împotriva Italiei Salvatore Piacenti împotriva Italiei (Declarația nr. 24423/03, hotărârea din 7 iulie 2009, finală la 6 noiembrie 2009 Cererea nr. 24425/03, hotărârea din 7 iulie 2009, finală la 6 noiembrie 2009) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit definitive; reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cazuri se referă la monitorizarea arbitrară a corespondenței deținuților până în 2003, care rezultă din lipsa unui cadru juridic clar (violații la art. 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție;

Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamanților satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției atribuite în hotărâri, adoptarea de către Statul pârât, după caz, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea Apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)130 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Annunziata împotriva Italiei Salvatore Piacenti împotriva Italiei Cazul introductiv Aceste cazuri se referă la monitorizarea arbitrară a unei părți a corespondenței reclamanților în timp ce în închisoare, în noiembrie 2002 (Annunziata) și din 1997 până în 2003 (Salvatore Piacenti) (violații articolului 8). din Legea penitenciarilor aplicabilă deținuților condamnați pentru infracțiuni legate de Mafia, au fost supuse unor restricții, printre altele, în ceea ce privește corespondența. Curtea Europeană a constatat că censurarea corespondenței reclamanților nu a fost prevăzută de legea în vigoare în momentul material, în măsura în care legea nu a stabilit nici durata controlului corespondenței, nici motivele necesare justificării acesteia.

În plus, regulamentul relevant nu a indicat cu suficientă claritate amploarea și termenele exercitării de către autoritățile competente a competenței lor de a evalua. Curtea a remarcat intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2004 (însoțirea articolului 18 ter la Legea privind administrarea închisorii, a se vedea mai jos), modificarea legislației anterioare și furnizarea unui cadru juridic mai clar pentru monitorizarea corespondenței: totuși, a observat că această lege nu permite remedierea încălcărilor care au avut loc înainte de intrarea în vigoare (Hotărârea Annunziata, §7; Hotărârea Salvatore Piacenti, §10).

Plăți cu juste satisfacție și măsuri individuale Detalii cu privire la justă satisfacție Denumire și numărul de cerere Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total Annunziata (24423/03) 1 000 EUR 1 000 EUR Plăți la 10/02/2010 Salvatore Piacenti (24425/03) 000 EUR 1 000 EUR Plăți la 10/02/2010 b) Măsuri individuale Curtea Europeană a considerat că constatarea unei încălcări constituie, în sine, suficientă satisfacție în ceea ce privește prejudiciile morale suferite. În plus, Curtea nu a constatat nicio legătură între încălcarea și prejudiciile materiale solicitate de reclamanți (Annunziata, §27; Salvatore Piacenti, §26). În ceea ce privește noile încălcări similare în ceea ce privește reclamanții, ar trebui să se facă trimitere la măsurile generale adoptate de autoritățile italiene.

II. Măsuri generale Problemele juridice constatate de Curte au fost remediate prin introducerea în aprilie 2004 a articolului 18 ter din Legea privind administrarea închisorii (a se vedea Rezoluția ResDH(2005)55 adoptată la 05/07/2005, închiderea supravegherii cauzelor de Calogero Diana și altele). În special, au fost introduse limite la monitorizarea corespondenței deținuților: durata monitorizării nu poate depăși un termen de șase luni (extendabil până la trei luni) și corespondența cu avocații și organizațiile internaționale pentru protecția drepturilor omului nu poate fi supusă monitorizării. În plus, orice limită privind corespondența este ordonată de judecător cu un decret motivat, care poate fi apelat (reclamo III.

Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu a fost necesară nicio măsură individuală în aceste cazuri, în afară de plata satisfacției juste acordate reclamanților de către Curte, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Italia și-a respectat obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2010)130 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Annunziata against Italy Salvatore Piacenti against Italy (Application No. 24423/03, judgment of 7 July 2009, final on 6 November 2009 Application No. 24425/03, judgment of 7 July 2009, final on 6 November 2009) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgments transmitted by the Court to the Committee once they had become final; Recalling that the violations of the Convention found by the Court in these cases concern the arbitrary monitoring of prisoners’ correspondence up to 2003, deriving from a lack of a clear legal framework (violations of Article 8) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgments; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicants the just satisfaction provided in the judgments (see details in Appendix), Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of - individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - general measures preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination of these cases.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)130 Information on the measures taken to comply with the judgments in the cases of Annunziata against Italy Salvatore Piacenti against Italy Introductory case summary These cases concern the arbitrary monitoring of part of the applicants’ correspondence while in prison, in November 2002 (Annunziata) and from 1997 to 2003 (Salvatore Piacenti) (violations of Article 8). The applicants, subject to the special prison regime provided by Article 41 bis of the Prisons Act applicable to prisoners convicted of offences linked with the Mafia, were subjected to restrictions inter alia with respect to correspondence. The European Court found that the censorship of the applicants’ correspondence was not provided by the law in force at the material time, insofar as the law fixed neither the duration of the control of the correspondence nor the reasons required justifying it.

In addition, the relevant regulation failed to indicate with sufficient clarity the extent and the terms of the exercise by the competent authorities of their power to evaluate. The Court noted the entry into force of Act No. 95/2004 (adding Article 18 ter to the Law on Prison Administration, see below), modifying the previous legislation and providing a clearer legal framework for the monitoring of correspondence: however, it observed that said law does not make it possible to remedy violations which occurred before it entered into force (Annunziata judgment, §7; Salvatore Piacenti judgment, §10).

I. Payments of just satisfaction and individual measures a) Details of just satisfaction Name and application number Pecuniary damage Non-pecuniary damage Costs and expenses Total Annunziata (24423/03) - - 1 000 EUR 1 000 EUR Paid on 10/02/2010 Salvatore Piacenti (24425/03) - - 1 000 EUR 1 000 EUR Paid on 10/02/2010 b) Individual measures The European Court considered that the finding of a violation constituted in itself sufficient just satisfaction in respect of the non-pecuniary damages suffered. Furthermore, the Court found no link between the violations and pecuniary damages claimed by the applicants (Annunziata, §27; Salvatore Piacenti, §26). As regards new, similar violations in respect of the applicants, reference should be made to the general measures adopted by the Italian authorities.

II. General measures The legal problems found by the Court were remedied through the introduction in April 2004 of Article 18 ter of the Law on Prison Administration (see Resolution ResDH(2005)55 adopted on 05/07/2005, closing supervision of the cases of Calogero Diana and others). In particular, limits to the monitoring of detainees’ correspondence were introduced: the length of monitoring cannot go beyond a 6-months time limit (extendable by up to 3 months) and correspondence with lawyers and international organisations for the protection of human rights cannot be subject to monitoring. Furthermore, any limitations on correspondence are ordered by the judge with a motivated decree, which can be appealed ( reclamo ). III.

Conclusions of the respondent state The government considers that no individual measure was required in these cases, apart from the payment of the just satisfaction awarded to the applicants by the Court, that the general measures adopted will prevent similar violations and that Italy has thus complied with its obligations under Article 46 paragraph 1 of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies