CASE OF A.D.T. AGAINST THE UNITED KINGDOM

Rezoluția CM/ResDH(2010)118 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului A.D.T. împotriva Regatului Unit (domanda nr. 35765/97, hotărârea din 31/07/2000, rectificată la 24/10/2000, finală la 31/10/2000) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului odată ce a devenit final; Amintind că Curtea a constatat în acest caz o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată ca urmare a interzicerii prin lege a actelor homosexuale între mai mulți oameni care consimțământă în privat și a condamnării reclamantului de indecență brută în ceea ce privește astfel de acte care au avut loc în privat, la domiciliul reclamantului (violația articolului 8 din convenție) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfăcării juste acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și de a șterge consecințele acestora, în vederea realizării, cât mai mult posibil, a reintegrării în integritate; și - a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARA, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) și prin examinarea deciziei luate în cadrul celei de-a 897-a ședințe a deputaților miniștri (12 octombrie 2004), că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și DECIDE să închidă examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)118 Informații privind măsurile de conformitate cu hotărârea în cazul A.D.T. împotriva Regatului Unit Cazul se referă la o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată ca urmare a condamnării sale în 1996 pentru indecență brută din cauza actelor homosexuale între mai mult de doi adulți bărbați consimțământi care au avut loc în privat, la domiciliul reclamantului. El a fost condamnat, în temeiul legii aplicabile la momentul respectiv, la închisoarea cu doi ani și concediat condițional. Casa sa a fost căutată și anumite obiecte au fost confiscate și distruse (violație la art. 8 din Convenție). Plata de satisfacție și măsuri individuale Detalii de just satisfaction Daune Costuri și cheltuieli Total 20 929.05 GBP 13 771.28 GBP 34 700.33 GBP platit b) Măsuri individuale Curtea Europeană a acceptat afirmațiile reclamantului în ceea ce privește prejudiciu material și moral și i-a acordat o sumă care să acopere, printre altele, valoarea obiectelor confiscate și distruse ca urmare a cercetării efectuate la domiciliul reclamantului. Reclamantul a fost concediat în mod condițional la 20/11/1996 și reprezentantul său a indicat în 2003 că nu doresc să urmărească problema eventualelor măsuri individuale suplimentare. În plus, de la intrarea în vigoare în 2004 a noilor legislații (a se vedea Măsurile generale de mai jos), persoanele condamnate în aceleași circumstanțe pot solicita eliminarea restricțiilor aferente acestui tip de condamnare. Noile legislații (Legea 2003 privind infracțiunile sexuale) au intrat în vigoare la 1 mai 2004. Prezenta lege a abrogat în întregime dispozițiile de la originea condamnării reclamantului în acest caz, adică. art. 12 (delictul de bătaie) și art. 13 (indecent) din Legea 1956 privind infracțiunile sexuale, precum și art. 1 din Legea 1967 privind infracțiunile sexuale, cu condiția ca un act homosexual „în privat” să nu fie o infracțiune, cu excepția cazului în care au participat mai mult de două persoane. Noua lege funcționează în jurul conceptului de consimțământ și nu există infracțiuni specifice pentru orice activitate homosexuală în privat între adulți care consimțează. În plus, persoanele care fac obiectul obligației de a notifica anumite informații poliției (în conformitate cu Legea privind infracțiunile sexuale de 1997, care a fost înlocuită ulterior cu Legea 2003 privind infracțiunile sexuale) ca urmare a condamnării, a constatării sau a precauției în ceea ce privește dispozițiile în cauză în acest caz, se pot aplica în prezent secretarului de stat să înceteze să facă obiectul acestor cerințe. Acest lucru se aplică și persoanelor condamnate înainte de intrarea în vigoare a Noului Act. Hotărârea Curții Europene a fost publicată la (2001)31 EHRR 803 și a primit o acoperire largă în presă. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că Regatul Unit și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie 2010 la a 1092-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2010)118

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

A.D.T. against the United Kingdom

(Application No. 35765/97, judgment of 31/07/2000, rectified on 24/10/2000, final on 31/10/2000)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the Court found in this case a violation of the applicant’s right to respect for his private life as a result of the prohibition by law of homosexual acts between several consenting men in private and the conviction of the applicant for gross indecency in respect of such acts which had taken place in private, at the applicant’s home (violation of article 8 of the Convention) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) and considering the decision taken at the 897th meeting of the Ministers’ Deputies (12 October 2004), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)118

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

A.D.T. against the United Kingdom

Introductory case summary

The case concerns a violation of the applicant’s right to respect for his private life as a result of his conviction in 1996 for gross indecency on account of homosexual acts between more than two consenting male adults which had taken place in private, at the applicant’s home. He was sentenced, under the law applicable at the time, to two years’ imprisonment and conditionally discharged. His house was searched and certain items were seized and destroyed (violation of article 8 of the Convention).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Damages

Costs and expenses

Total

20 929.05 GBP

13 771.28 GBP

34 700.33 GBP

Paid

b) Individual measures

The European Court accepted the applicant’s claims in respect of pecuniary and non-pecuniary damages and awarded him a sum covering, inter alia, the value of the items confiscated and destroyed as a result of the search made at the applicant’s home.

The applicant was conditionally discharged on 20/11/1996 and his representative indicated in 2003 that they did not wish to pursue the issue of possible further individual measures. Furthermore, since the entry into force in 2004 of new legislation (see General Measures below), persons convicted under the same circumstances, may request the removal of restrictions attached to this type of conviction.

Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

New legislation (Sexual Offences Act 2003) came into force on 1 May 2004. This Act repealed entirely the provisions at the origin of the applicant’s conviction in this case, i.e. sections 12 (buggery offence) and 13 (gross indecency) of the Sexual Offences Act 1956, as well as section 1 of the Sexual Offences Act 1967 which provided that a homosexual act “in private” shall not be an offence, except when more than two persons took part. The new law operates around the concept of consent and there are no specific offences for any homosexual activity in private between consenting adults.

In addition, persons subject to the obligation to notify certain information to the police (under the Sex Offenders Act 1997, which was subsequently replaced by the Sex Offenders Act 2003) as a result of a conviction, finding or caution in respect of the provisions at issue in the present case can henceforth apply to the Secretary of State to cease to be subject to these requirements. This also applies to persons convicted before the new Act came into force.

The judgment of the European Court was published at (2001)31 EHRR 803 and has received wide coverage in the press.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that the United Kingdom have thus complied with their obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 15 September 2010 at the 1092nd meeting of the Ministers’ Deputies