Blackgrove și alte 10 cauze împotriva Regatului Unit

Rezoluția CM/ResDH(2010)135 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în unsprezece cauze împotriva Regatului Unit privind discriminarea pe motive de sex între văduve și văduvi în ceea ce privește prestațiile sociale și/sau de exonerări fiscale (a se vedea detaliile din anexă) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cazuri se referă la discriminarea pe motive de sex între văduve și văduve și în materie de prestații sociale și/sau de scutiri fiscale (încălcarea articolului 14 din Convenție, coroborată cu art. 1 din Protocolul 1 (a se vedea detaliile din anexă) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție.

Reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să elimine consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARĂ, după ce a examinat măsurile luate de statul pârât (a se vedea Anexa), că a îndeplinit funcțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze și DECIDE de la: . Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2010)135 Informare cu privire la măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor din 11 cauze împotriva Regatului Unit privind discriminarea pe motive de sex în ceea ce privește prestațiile sociale de văduvie Rezumat introductiv al cauzelor Aceste cauze privesc discriminarea pe motive de sex din cauza excluderii reclamanților, a văduvilor, a dreptului la prestații sociale de văduvie și/sau a scutirilor fiscale pe care femeile în aceeași situație le-ar fi putut pretinde.

Cauzele Ginnifer, Harrison, Hubley, Jackson, O ) Cauzele Blackgrove, Bond și Thorne se referă la dreptul reclamanților la dreptul de mamă văduvă, în conformitate cu art. 37 din Legea privind contribuțiile și prestațiile de securitate socială din 1992 (Social Security Contributions and Benefits Act) 1992). Cauzele Thomas și Thorne se referă la dreptul reclamanților la alocația de văduvie, în temeiul articolului 36 din Legea privind contribuțiile și prestațiile de securitate socială din 1992 (Societatea de securitate socială din 1992). Curtea Europeană a recunoscut că a examinat deja cazuri care ridică probleme similare celor ridicate în prezentele cauze și că a ajuns la o încălcare a articolului 14 din Convenție combinată cu art. 1 din Protocolul 1 (Willis c. Regatul Unit, cererea nr. 36042/97, Hotărârea din 11 iunie 2002, definitivă la 11 septembrie 2005; Hobbs, Richard, Walsh and Geen împotriva Regatului Unit, cereri n 63684/00, 63475/00, 63484/00 și 63468/00, Hotărârea din 14 noiembrie 2006, definitivă la 26 martie 2007). La examinarea prezentelor cauze, Comisia nu a constatat fapte sau argumente noi din partea guvernului care ar putea conduce la o concluzie diferită.

Prin urmare, Curtea a concluzionat că diferența de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește drepturile la muncă ale mamelor-Vovă și la alocația pentru îmbrăcămintea nemulțumită se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă și constituia o încălcare a articolului 14 din Convenția combinată cu art. 1 din protocol.

Plăți de satisfacții echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacțiile echitabile Nume și n de apel Data la mai multe hotărâri Pagube Material Daune morale Proaspăt și cheltuieli totale Blackgrove 2895/07 28/04/2009 final la 28/07/2009 5,185 EUR 370 EUR 5,55 EUR Plata la 03/07/2009 Bond 63479/00 01/04/2008 final la 01/07/2008 1,200 EUR 1,350 EUR 2,550 EUR Plata la 25/02/2010 Ginnifer 65507/01 17/07/2008 final la 17/10/2008 600 EUR 600 EUR Plătit la 20/03/2009 Harrison 10721/02 17/07/2008 final la 17/10/2008 600 EUR 600 EUR Plata la 20/03/2009 Hubley 63480/00 08/07/2008 final la 08/10/2008 600 EUR 600 EUR Plata la 20/03/2009 Jackson 63647/00 17/07/2008 final la 17/10/2008 600 EUR 600 EUR Plata la 20/03/2009 Odecil 61391/00 17/07/2008 final la 17/10/2008 600 EUR 600 EUR Plata la 20/03/2009 Thomas 63701/00 17/07/2008 final la 17/10/2008 1,600 EUR 3,000 EUR 4,600 EUR Plata la 11/06/2009 Thorne 28091/02 13/01/2009 final la 13/04/2009 3,000 EUR 2,400 EUR 5,400 EUR Plata la 03/07/2009 Wakeling 61395/00 08/07/2008 final la 08/10/2008 600 EUR 600 EUR Plata la 20/03/2009 Wells 63477/00 08/007/2008 final la 08/10/2008 600 EUR Plata la 20/03/2009 (b) Măsuri individuale având în vedere că încălcările constatate de Curte au încetat, ca urmare a modificărilor dreptului intern intervenite înainte de hotărârile Curții (a se vedea măsurile generale de mai jos),

în aceste circumstanțe, nici o altă măsură generală nu a fost considerată necesară. II.

Măsuri generale În ceea ce privește încălcările constatate în ceea ce privește tratamentul diferențiat al bărbaților și femeilor și în ceea ce privește prestațiile sociale, și anume dreptul de a avea o mamă văduvă sau dreptul de a se îmbrăca, problemele ridicate în prezentele cauze trebuie să fie apropiate de cele ridicate în cauza Cornwell (solicitarea 36578/97, soluționarea amiabilă, Hotărârea din 25 iunie 2008 aprilie 2000, definitiv la 25 iulie 2000). Comitetul miniștrilor a închis examinarea acestei cauze prin Rezoluția ResDH(2002)95, în care se știe că reclamantul a primit sumele prevăzute în Regulamentul confidențial și că, în special, articolele 54 și 55 din Legea Welfare Reform and Pensions Act (Legea privind reforma protecției sociale și pensiile) din 1999 au fost modificate de Parlament, recunoscând, începând cu 9 aprilie 2001, egalitatea de tratament între văduve și văduvi în ceea ce privește prestațiile sociale (a se vedea, de asemenea, Rezoluția ResDH(2003)[1] în cauza Willis și Rezoluția ResDH(2002)96 în cauza Leary În ceea ce privește încălcările constatate în ceea ce privește tratamentul diferit al bărbaților și al femeilor în temeiul legislației fiscale de văduvie, problemele ridicate în prezentele cauze trebuie să fie mai apropiate de cele care au fost ridicate în cauza Crossland 36120/97, soluționare amiabilă, Hotărârea din 9 noiembrie 1999,

definitivă la 9 februarie 2000. Comitetul miniștrilor a închis examinarea acestei cauze prin Rezoluția ResDH(2000)81, în care se știe că reclamantul a primit sumele prevăzute în regulamentul amiabil și că art. 34 din Legea finanțelor din 1999 a eliminat taxa de văduvie în legătură cu decesele care au avut loc începând cu 6 aprilie 2000 inclusiv. În aceste circumstanțe, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură generală. III. Concluziile din partea statului pârât. Guvernul consideră că măsurile luate vor preveni alte încălcări similare și, prin urmare, Regatul Unit și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 septembrie în cadrul celei de-a 1092-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2010)135 [1] Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme dans onze affaires contre le Royaume-Uni concernant une discrimination fondée sur le sexe entre veuves et veufs en matière de prestations sociales et/ou d’exonérations fiscales (voir détails en Annexe) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent une discrimination fondée sur le sexe entre veufs et veuves et en matière de prestations sociales et/ou d’exonérations fiscales (violations de l’article 14 de la Convention, combiné à l’article 1er du Protocole n o 1 (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46 paragraphe 1 de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46,

paragraphe 2, de la Convention ; Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2010)135 Information sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans onze affaires contre le Royaume-Uni concernant une discrimination fondée sur le sexe en matière de prestations sociales de veuvage Résumé introductif des affaires Ces affaires concernent une discrimination fondée sur le sexe en raison de l’exclusion des requérants, des veufs, du droit aux prestations sociales de veuvage et/ou aux exonérations fiscales auxquelles les femmes dans la même situation pouvaient prétendre.

Les affaires Ginnifer, Harrison, Hubley, Jackson, O’Brien, Thomas, Wakeling and Wells concernent le droit à l’abattement fiscal de veuvage, en application de l’article 262(1) de la loi de 1988 sur les impôts sur le revenu et les sociétés ( the Income and Corporation Taxes Act 1988 ). Les affaires Blackgrove, Bond et Thorne concernent le droit des requérants à l’indemnité de mère veuve, en application de l’article 37 de la loi sur les contributions et allocations de la sécurité sociale de 1992 ( Social Security Contributions and Benefits Act 1992). Les affaires Thomas et Thorne concernent le droit des requérants à l’allocation de veuvage, en vertu de l’article 36 de la loi sur les contributions et allocations de la sécurité sociale de 1992 ( Social Security Contributions and Benefits Act 1992). La Cour européenne a reconnu qu’elle avait déjà examinée précédemment des affaires soulevant des questions similaires à celles soulevées dans les présentes affaires et qu’elle avait conclu à une violation de l’article 14 de la Convention combiné à l’article 1er du Protocole n o 1 (Willis c. Royaume-Uni, requête n o 36042/97, arrêt du 11 juin 2002, définitif le 11 septembre 2005; Hobbs, Richard, Walsh and Geen contre Royaume-Uni, requêtes n o 63684/00, 63475/00, 63484/00 et 63468/00, arrêt du 14 novembre 2006, définitif le 26 mars 2007). Lors de l’examen des présentes affaires,

elle n’a pas constaté de faits ou arguments nouveaux de la part du gouvernement qui pourraient conduire à une conclusion différente.

Par conséquent, la Cour a conclu que la différence de traitement entre homme et femme en ce qui concerne les droits à l’indemnité de mère-veuve et à l’allocation de veuvage n’était fondée sur « aucune justification objective et raisonnable » et constituait une violation de l’article 14 de la Convention combiné à l’article 1er du Protocole n o 1. I. Paiements des satisfactions équitables et mesures individuelles a) Détails des satisfactions équitables Nom et n o de requête Date de l’arrêt Dommage materiel Dommage moral Frais et dépens Total Blackgrove 2895/07 28/04/2009 definitif le 28/07/2009 5,185 EUR - 370 EUR 5,555 EUR Payé le 03/07/2009 Bond 63479/00 01/04/2008 definitif le 01/07/2008 1,200 EUR - 1,350 EUR 2,550 EUR Payé le 25/02/2010 Ginnifer 65507/01 17/07/2008 definitif le 17/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 Harrison 10721/02 17/07/2008 definitif le 17/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 Hubley 63480/00 08/07/2008 definitif le 08/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 Jackson 63647/00 17/07/2008 definitif le 17/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 O’Brien 61391/00 17/07/2008 definitif le 17/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 Thomas 63701/00 17/07/2008 definitif le 17/10/2008 1,600 EUR - 3,000 EUR 4,600 EUR Payé le 11/06/2009 Thorne 28091/02 13/01/2009 definitif le 13/04/2009 3,000 EUR - 2,400 EUR 5,400 EUR Payé le

03/07/2009 Wakeling 61395/00 08/07/2008 definitif le 08/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 Wells 63477/00 08/07/2008 definitif le 08/10/2008 - - 600 EUR 600 EUR Payé le 20/03/2009 b) Mesures individuelles Considérant que les violations constatées par la Cour ont cessé, à la suite de modifications du droit interne intervenues avant les arrêts de la Cour (voir les mesures générales ci-dessous), dans ces circonstances, aucune autre mesure générale n’a été jugée nécessaire. II.

Mesures générales En ce qui concerne les violations constatées au sujet de la différence de traitement entre les hommes et les femmes et en matière de prestations sociales, c’est-à-dire l’indemnité de mère veuve ou l’allocation de veuvage, les questions soulevées dans les présentes affaires sont à rapprocher de celles soulevées dans l’affaire Cornwell (requête n o 36578/97, règlement amiable, arrêt du 25 avril 2000, définitif le 25 juillet 2000). Le Comité des Ministres a clos l’examen de cette affaire par la Résolution ResDH(2002)95, dans laquelle il s’est assuré que le requérant avait perçu les sommes prévues dans le règlement amiable et qu’en particulier les articles 54 et 55 de la Welfare Reform and Pensions Act (loi sur la réforme de la protection sociale et les pensions) de 1999 avaient été modifiés par le Parlement, reconnaissant, depuis le 9 avril 2001, l’égalité de traitement entre veuves et aux veufs en matière de prestations sociales (voir aussi Résolution ResDH(2003)130 dans l’affaire Willis et Résolution ResDH(2002)96 dans l’affaire Leary ). Pour ce qui est des violations constatées au sujet de la différence de traitement entre les hommes et les femmes au titre de l’abattement fiscal de veuvage, les questions soulevées dans les présentes affaires sont à rapprocher de celles qui ont été soulevées dans l’affaire Crossland (n o 36120/97, règlement amiable,

arrêt du 9 novembre 1999, définitif le 9 février 2000). Le Comité des Ministres a clos l’examen de cette affaire par la Résolution ResDH(2000)81, dans laquelle il s’est assuré que le requérant avait reçu les sommes prévues dans le règlement amiable et que l’article 34 de la loi de finances de 1999 avait supprimé l’abattement fiscal de veuvage concernant les décès survenus depuis le 6 avril 2000 inclus. Dans ces circonstances, aucune autre mesure générale n’a été jugée nécessaire. III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime que les mesures prises vont prévenir d’autres violations semblables et que le Royaume-Uni a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1] Adoptée par le Comité des Ministres le 15 septembre lors de la 1092e réunion des Délégués des Ministres.