AFFAIRE MATVEYEV ET AUTRES c. RUSSIE

AFFAIRE MATVEYEV ET AUTRES c. RUSSIE (CtEDO, 2010)

SECȚIUNEA I: MATVEYEV ȘI ALTELE c. RUSSIE (Căutările nr. 43578/06, 19435/07, 21338/07, 23022/07, 23593/07, 25297/07, 28442/07, 28660/07, 30287/07, 33161/07, 40602/07, 51107/07, 51354/07, 52279/07, 52280/07, 42131/08, 43194/08, 51692/08, 52128/08, 589090/08, 59582/08, 59834/08, 60533/08, 60790/08, 354590, 3514/09, 4193/09, 4550/09, 5402/09, 6194/09, 6819/09, 7214/09, 7214/09, 722909 și 9021/09) HOTĂRÂREA STRASBURG 30 septembrie 2010 DEFINITIVF 30/12/2010 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate suferi modificări de formă. În cauza Matveyev și alții c. Rusia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se află într-o cameră compusă din Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Giorgio Malinverni, George Nicolau, judecători, și Søren Nielsen, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 9 septembrie 2010, Renunță la hotărârea adoptată la această dată de procedură La începutul cazului se găsesc 34 de cereri (n 43578/06, 19435/07, 21338/07, 23022/07, 23593/07, 25297/07, 28442/07, 28660/07, 30287/07, 33161/07, 40602/07, 51107/07, 51354/07, 52279/07, 52280/07, 42131/08, 43194/08, 51692/08, 52128/08, 589090/08, 59582/08, 59834/08, 60533/08, 60790/08, 4556/09, 3514/09, 4193/09, 4550/09, 5402/09, 6194/09, 6819/09, 7214/09, 722909 și 9021/09) conduse împotriva Federației Ruse și dintre care 34 de resortisanți ai acestui stat, M. Sergey Vladimirovich Matveyev și alții (adică, numele lor sunt indicate în anexa la prezenta hotărâre), au sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 17 aprilie 2009, președintele primei secțiuni a decis să comunice cererile guvernului, după cum se permite în art. 29 alin. (1) din Convenție, s-a decis, de asemenea, că camera se va pronunța în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. CIRCUMSTANȚELE SPĂLĂȚII Reclamanții sunt cetățeni ruși. Numele și datele nașterii lor sunt detaliate în anexa la prezenta hotărâre. Fosti lucrători ai minelor abandonate din bazinul de cărbune Kizel, regiunea Perm, reclamanții se considerau îndreptățiți să primească o subvenție pentru achiziționarea unei locuințe. În lipsa unei subvenții în timp util, reclamanții au atribuit autorităților competente în instanță și au obținut câștig de cauză în fața instanței din orașul Gremiatchinsk ( În conformitate cu hotărârile pronunțate în favoarea reclamanților în 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Conform celor mai multe hotărâri, mecanismul de atribuire a subvenției consta în punerea la dispoziția administrației locale a fondurilor puse la dispoziția Trezoreriei Publice federale, aceasta fiind obligată să furnizeze subvenția. În calitate de fond de alocare specială, subvenția în cauză nu putea fi utilizată decât în scopul achiziționării unei locuințe. Hotărârile au devenit executorii. Datele la care acestea au fost pronunțate și au devenit executorii sunt rezumate în tabelul alăturat. În 2009, instanța a modificat modul de execuție a majorității hotărârilor: Mecanismul de atribuire a subvențiilor, precum și valoarea acestora au fost clarificate; subvențiile au fost acordate anumitor solicitanți la datele indicate în anexă. În cazul celorlalți solicitanți (a se vedea anexa), procedura de punere în aplicare este în continuare pendinte. II. DREPTUL INTERNE PERTINENT, în conformitate cu art. 242-2-6 din Codul bugetar din 31 iulie 1998, orice procedură de executare a hotărârilor pronunțate împotriva statului trebuie încheiată de Ministerul de Finanțe sau de unitățile sale teritoriale în termen de trei luni de la primirea titlului executoriu. 10. În temeiul unei noi legi privind compensarea în cazul încălcării dreptului la finalizarea unei proceduri judiciare într-un termen rezonabil sau al dreptului la executarea unui act judiciar într-un termen rezonabil (nr. 68-FZ din 30 aprilie 2010, care a intrat în vigoare la 4 mai 2010), un solicitant poate solicita repararea prejudiciului moral în cazul întârzierii executării unei hotărâri. art. 6-2 din lege prevede că orice persoană care a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o cerere privind întârzierea executării unei hotărâri și a cărei cerere este în prezent pendinte, are șase luni, începând cu 4 mai 2010, pentru a introduce în fața instanțelor ruse o acțiune în despăgubire a prejudiciului moral. 11. O altă lege din 30 aprilie 2010 (nr. 69-FZ) a introdus modificări relevante în legislația rusă care permit punerea în aplicare a noii căi de atac. ÎN DREPT PRIVIND JONCȚIA RESPECTELOR 12. Având în vedere similitudinea cauzelor cu privire la faptele și la problema de fond pe care le prezintă, Curtea consideră necesară includerea acestora și decide să le examineze împreună într-o singură hotărâre. II. PRIVIND ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLULUI 6 DIN CONVENȚIE ȘI A ARTICOLULUI 1 DIN PROTOCOLUL nr. 13. Reclamanții se plâng de întârzierea executării hotărârilor pronunțate în favoarea lor. Ei invocă art. 6 din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, care sunt astfel exprimate în părțile lor relevante: art. 6 alineatul (1) Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Art. 1 din Protocolul nr. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional... privind admisibilitatea 14. Guvernul susține că, în lipsa unei încercări de a iniția o procedură de despăgubire a prejudiciului moral, reclamanții nu au epuizat în mod valabil căile de atac interne. În această privință, guvernul face referire, printre altele, la zece exemple de practică internă în care reclamanții au reușit să obțină despăgubiri rezonabile pentru prejudiciul moral cauzat de executarea tardivă a hotărârilor civile. Guvernul consideră, de asemenea, că reclamanții ar fi trebuit să conteste în fața instanțelor presupusa inactivitate a Ministerului de Finanțe 15. Reclamanții contestă teza guvernului 16. Curtea amintește că aceasta a concluzionat anterior că nu există o cale de atac internă efectivă în Rusia, fie că este preventivă sau compensatorie, care ar putea garanta o despăgubire adecvată și suficientă în cazul încălcării convenției din cauza neexecutării prelungite a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva statului sau entităților sale (a se vedea Bourdov c. Rusia (n, n , n . 33509/04, § 117, CEDO 2009 ...). 17. În acest caz, Curtea consideră că exemplele citate de guvern nu pot nici să modifice concluzia la care Curtea a ajuns în Hotărârea Bourdov nr. 2 menționată anterior, nici să demonstreze că această cale de atac oferea la momentul respectiv fapte cu perspective rezonabile de succes, astfel cum prevede Convenția. 18. Prin urmare, Curtea consideră că aceste cereri nu pot fi respinse pentru neobosirea căilor de atac interne. 19. Curtea constată că aceste obiecțiuni nu sunt în mod vădit nefondate în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. Curtea arată, de asemenea, că nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acestea trebuie declarate admisibile. Pe fond 20. În primul rând, guvernul recunoaște că a existat o anumită întârziere în executarea hotărârilor în cazul a zece reclamanți: dna Minazheva, dna Chernyakova și dl Latukhina, dl Maslov, dl Mullakhmetov, dl Skripka, dl Kalinkin, dl Anokin, dl Mingazov și dl Rylov. 21. Apoi, guvernul afirmă că executarea tuturor hotărârilor avea dificultăți obiective. Mecanismul de atribuire a subvenției a implicat nu numai transferul banilor de către Trezoreria Federală în contul administrației, ci și cooperarea din partea reclamanților. Aceștia din urmă trebuiau să se conecteze prin mijloace proprii cu vânzătorii de locuințe, și numai după încheierea contractului de vânzare s-a ajuns la concluzia că subvenția ar putea fi eliberată; totuși, unii reclamanți, abținându-se de la căutarea locuințelor potrivite, au adus ei înșiși întârzieri în executarea hotărârilor. 22. În plus, având în vedere că procedurile civile inițiate de solicitanți se refereau nu la sume de bani, ci la dreptul de a acorda o locuință pe cheltuiala statului, guvernul consideră că un astfel de activ, chiar și confirmat printr-o hotărâre, nu poate fi considerat drept un "bine" în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. 23. În cele din urmă, guvernul susține că miza procedurii nu poate fi calificată drept urgență sau vitală pentru solicitanți, deoarece, în așteptarea acordării subvenției, toți erau cazați în vechile lor apartamente. 24. Reclamanții și-au menținut obiecțiile. 25. Curtea amintește că imposibilitatea unui creditor de a executa într-un termen rezonabil hotărârea pronunțată în favoarea sa constituie o încălcare în temeiul dreptului său la o instanță consacrată la art. 6 alineatul (1) din convenție, precum și a dreptului la libera utilizare a bunurilor garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 (Bourdov c. Rusia, nr. 59498/00, § 34, CEDO 2002-III). 26. Pentru a putea judeca respectarea cerinței termenului rezonabil de executare, Curtea ia în considerare complexitatea procedurii, comportamentul părților, precum și obiectul deciziei care trebuie executată (Railian c. Rusia, 22000/03, § 31, 15 februarie 200727). În primul rând, Curtea consideră că, în speță, subvențiile acordate prin hotărâri obligatorii constituie pentru solicitanți creanțe care se analizează fără îndoială în bunurile lor în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Bourdov, citată anterior, punctul 40). 28. În al doilea rând, Curtea ia notă de acceptarea guvernului în ceea ce privește întârzierea executării hotărârilor în cazul celor zece reclamanți menționați anterior (a se vedea suprapunctul 20) 29. În sfârșit, în ceea ce privește hotărârile executate, Curtea constată că cea mai rapidă procedură de executare s-a extins pe o perioadă de un an și opt luni (la celelalte proceduri au durat și mai mult, cele mai lungi de-a lungul mai multor ani. Curtea consideră că astfel de întârzieri în executarea hotărârilor obligatorii sunt incompatibile cu garanțiile oferite de art. 6 din convenție și de art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Bourdov (n, citată anterior, §§ 75-83). 30. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, Curtea consideră că nu a avut loc niciun obstacol nejustificat în calea executării hotărârilor recurentelor. 31. În opinia Curții, faptul că reclamanții au fost cazați în vechile lor apartamente în așteptarea acordării subvenției nu poate justifica, în sine, întârzierile în executarea constatate și nici nu poate submina în vreun fel calitatea de victimă a reclamanților în ceea ce privește aceste întârzieri. 32. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona Curții că, în cazul fiecăruia dintre solicitanți, s-a încălcat art. 6 alineatul (1) din convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1. III. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ A ARTICOLULUI 13 DIN CONVENȚIA 33. Unii reclamanți denunță, în esență, o încălcare a dreptului lor la o cale de atac eficientă cu privire la obiecțiunile lor rezultate din întârzierea executării hotărârilor judecătorești și invocă art. 13 din convenție, care este astfel formulat Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 34. Curtea ia notă de noua cale de atac introdusă prin legile nr. 68-FZ și nr. 69-FZ în urma hotărârii pilot menționate anterior în cauza Bourdov (n . Aceste legi, care au intrat în vigoare la 4 mai 2010, au introdus o nouă cale de atac care le permite persoanelor interesate să solicite în fața instanțelor interne compensarea prejudiciului cauzat de întârzierea executării hotărârilor [a se vedea art. 10 alineatul (10) 35. Cu toate acestea, Curtea constată că, în prezenta cauză, observațiile părților referitoare la art. 13 au fost prezentate înaintea ei înainte de mai 2010 și nu țin seama de această dezvoltare legislativă, iar, potrivit scrisorii celor două noi legi, reclamanții sunt deja eligibili pentru a utiliza noua cale de atac (ibidem 36). Curtea amintește că, în hotărârea pilot menționată anterior, aceasta a considerat că ar fi nedrept să se impună reclamanților, care ar fi suferit ani de zile încălcări continue ale dreptului lor la o instanță și au căutat un remediu la această Curte, să își aducă din nou obiecțiunile în fața instanțelor interne, fie printr-o nouă cale de atac, fie prin orice altă cale (a se vedea În conformitate cu acest principiu, Curtea a decis să continue examinarea prezentelor cereri pe fond și a dus la constatări de încălcare a Convenției (a se vedea punctul 32). 37. Cu toate acestea, aceste constatări de încălcare nu pot fi interpretate în niciun caz ca aducând atingere problemei eficacității noii căi de atac. Curtea va trebui să soluționeze această ultimă chestiune în noile cauze care vor fi luate în considerare și nu consideră oportun să o examineze în acest stadiu, având în vedere, în special, că concluziile părților se bazau pe situația care precedă introducerea noii acțiuni. 38. Având în vedere aceste circumstanțe speciale, precum și constatările privind încălcarea Convenției cu privire la solicitanți, Curtea consideră în același timp că obiecțiunile referitoare la lipsa unei acțiuni interne efective sunt admisibile, nu consideră că este necesar să fie examinate separat din perspectiva articolului 13 din convenție. IV. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 39. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamanții solicită sume cuprinse între 8 747,91 și 123 022,14 ruble rusești (RUB) pentru prejudiciile materiale pe care le-ar fi suferit, în special denunțând o lipsă de câștig. Guvernul contestă aceste cereri. 41. Curtea nu percepe nicio legătură de cauzalitate între cererile formulate și încălcările constatate și, prin urmare, respinge aceste cereri. 42. Reclamanții solicită sume cuprinse între 5 000 și 25 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. Unii solicitanți nu au solicitat nimic în acest sens în termenul stabilit. 43. Unii solicitanți solicită, de asemenea, sume cuprinse între 126,30 și 486,40 RUB pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața Curții. 44. Curtea amintește că o abordare unificată ar putea fi de dorit în cauze care implică numeroși solicitanți aflați într-o situație similară. Aplicarea acestei abordări va garanta că nicio disparitate în sumele acordate nu produce un efect fracțional asupra reclamanților (a se vedea Gontcharova și alții și 68 de pensionari privilegiați 23113/08 și altele, § 23, 15 octombrie 2009). Curtea constată că, în prezenta cauză, sunt îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea acestei abordări, deoarece acestea sunt, într-adevăr, mai mulți solicitanți care se află în situații identice sau în mare măsură comparabile. În plus, având în vedere circumstanțele cazului, Curtea consideră că absența unor cereri exprese din partea anumitor solicitanți în temeiul articolului 41 nu o împiedică să adopte această abordare unificată și astfel să acorde aceeași sumă tuturor reclamanților. 45. În lumina celor menționate anterior, Curtea decide să acorde 3 000 EUR fiecărui solicitant pentru daune morale și cheltuieli și cheltuieli de judecată. Interese moratorii 46. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii din facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CESAR, CURTEA, LA UNANIMITATE, hotărăște să se alăture cererilor Declară cererile admisibile cu privire la obiecțiunile trase din întârzierea executării hotărârilor judecătorești și din lipsa unei acțiuni interne efective A se vedea că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 A se vedea că nu este necesar să se examineze separat obiecțiunile referitoare la absența unei acțiuni interne efective pe teren prevăzute la art. 13 din Convenția menționată că statul pârât trebuie să plătească fiecărui solicitant, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, 3 000 EUR (3 000 EUR) pentru a fi convertită în ruble rusești la rata aplicabilă la data regulamentului, pentru daune morale și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, plus orice sumă care poate fi datorată de solicitanți cu titlu de impozit că, de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 30 septembrie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Module Președinte ANEXĂ Cerere nr. introdusă REQUERANT(E) JUDECĂTOR DE LA SUBVENȚIA OCTROYEE LA 43578/06 31/08/2006 Matveyev Sergey Vladimirovich 1966 25/11/2005 23/10/2007 23/12/2005 08/11/2007 14/01.1995/07 19/03/2007 Maslov Vasily Ivanovich 1963 16/08/2004 01/11/2007 27/08/2004 13/11/2007 17/02/2010 21338/07 29/03/2007 Pavlovskiy Aleksandr Iosifovich 1958 11/11/2005 26/10/2007 09/17/2005 09/11/2007 25/11/2009 23022/07 13/04/2007 Gasimov Robert Ilfakovich 1961 16/05/2006 01/11/2007 02/06/2006 13/11/2007 25/11/2009 23593/07 22/03/2007 Mustafin Minnakhmetzyanovich 1960 09/11/2005 19/11/2007 17/11/2005 10/01/2008 în curs de desfășurare 25297/07 27/03/2007 Suslov Andrey Anatolyevich 1970 03/07/2006 30/10/2007 20/07/2006 13/11/2007 11/09/2009 28442/07 07/06/2007 Trushnikova Nina Stepanovna 1947 26/06/2006 31/10/2007 13/07/2006 13/11/2007 15/12/2009 28660/07 29/05/2007 Lysikov Sergey Borisovich 1961 18/07/2006 02/11/2007 04/08/2006 16/11/2007 11/09/2009 30287/07 02/06/2007 Minshakirov Ilyas Khafizovich 1955 18/11/2005 01/11/2007 14/122/2005 13/11/2007 27/12/2009 33161/07 23/06/2007 Amirov Rashid Magsumovich 1939 02/11/2005 22/11/2007 29/11/2005 04/122/2007 20/11/2009 0602/07 09/07/2007 Zhadenov Viktor Mikhaylovich 1955 16/01/2006 21/11/2007 31/01/2006 22/01/2008 03/20/2010 51107/07 02/11/2007 Nemtin Aleksandrovich 1963 15/02/2007 01/11/2007 06/03/2007 13/11/2007 29/12/2009 51354/07 19/10/2007 Minazheva Nadezhda Evgenyevna 1958 16/06/2006 15/11/2007 03/07/2006 10/01/2008 în curs de desfășurare 52279/07 02/11/2007 Chernyakova Tamara Nikolayevna 1951 23/05/2006 21/11/2007 09/06/2006 24/01/2008 în curs de desfășurare 52280/07 02/11/2007 Pimenova Gulsariya Gaptelakhatovna 1972 16/10/2006 29/105/2008 31/10/2006 21/10/2008 în curs de desfășurare 42131/08 28/07/2008 Mulakhmetov Ilfat Talgatovich 1968 10/03/2006 08/11/2007 21/03/2006 22/11/2007 în curs de desfășurare 43194/08 04/0 Latukhina Valentina Stepanovna 1951 09/10/2006 20/11/2007 24/10/2006 17/01/2008 în curs de desfășurare 51692/08 06/088/2008 Detinenko Aleksandr Nikolayevich 1950 25/09/2006 02/11/2007 07/08/2007 16/11/2007 12/11/2009 52128/08 05/008/2008 Tashmukhametov Murtaza Gazizullovich 1959 04/12/2006 13/11/2007 14/12/2006 25/12/2007 26/10/2009 589/08 23/09/2008 Sumrova Pavlovna 1964 26/06/2006 23/11/2007 13/07/2006 22/01/2008 în curs de desfășurare 59582/08 14/11/2008 Zhigalov Viktor Vasilyevich 1960 22/12/2006 03/12/2007 10/01/2007 05/02/2008 14/01/2010 59834/08 05/11/2008 Reder Svetlana Nikolayevna 1969 18/12/2007 14/02/2008 10/11/2009 60533/08 10/11/2008 Zhigalov Andrey Nikolayevich 1973 17/12/2007 12/02/2008 21/01/2010 607/08 06/09/2008 Skripka Nikolay Dmitriyevich 1952 06/112/2007 07/02/2008 în curs de desfășurare 3456/09 05/11/2008 Grogol Nina Ivanovna 1952 22/11/2007 17/01/2008 02/09/2009 3514/09 06/11/2008 Kotelnikov Leonid Petrovich 1949 20/11/2007 06/12007 02/09/2009 4193/09 11/12/2008 Sharipova Roza Khaziakhmetovna 1950 23/01/2008 27/03/2008 20/01/2010 4550/09 21/11/2008 Kalinkin Viktor Petrovich 1942 04/12007 07/02/2008 în curs de desfășurare 5402/09 31/12/2008 Ivanov Dmitriy Vladimirovich 1974 18/12/2007 04/03/2008 24/12/2009 6194/09 18/11/2008 Anokhin Viktor Arkadyevich 1959 09/03/2006 31/10/2007 21/03/2006 13/11/2007 în curs de desfășurare 6198/09 03/12/2008 Mingazov Asaf Fayzutdinovich 1954 23/01/2008 27/03/2008 în curs de desfășurare 7214/09 27/12/2008 Rylov Vladimir Nikolayevich 1960 09/01/2007 19/11/2007 23/01/2007 04/12/2007 în curs de desfășurare 7229/09 21/12/2008 Nigamatziyanova Talima Khamitovna 1950 21/11/2007 24/01/2008 15/01/2010 9021/09 06/12/2008 Solomatina Vera Kuzminichna 1954 07/12/2007 07/02/2008 16/11/2009

PREMIÈRE SECTION

AFFAIRE

MATVEYEV ET AUTRES c. RUSSIE

(Requêtes n

os

43578/06, 19435/07, 21338/07, 23022/07, 23593/07, 25297/07, 28442/07, 28660/07, 30287/07, 33161/07, 40602/07, 51107/07, 51354/07, 52279/07, 52280/07, 42131/08, 43194/08, 51692/08, 52128/08, 58990/08, 59582/08, 59834/08, 60533/08, 60790/08, 3456/09, 3514/09, 4193/09, 4550/09, 5402/09, 6194/09, 6198/09, 7214/09, 7229/09 et 9021/09)

ARRÊT

STRASBOURG

30 septembre 2010

DÉFINITIF

30/12/2010

Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article

44 §

2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme.

En l'affaire Matveyev et autres c. Russie

,

La Cour européenne des droits de l'homme (première section), siégeant en une chambre composée de

:

Christos Rozakis,

président,

Nina Vajić,

Anatoly Kovler,

Elisabeth Steiner,

Khanlar Hajiyev,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

juges,

et de Søren Nielsen,

greffier de section,

Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 9 septembre 2010,

Rend l'arrêt que voici, adopté à cette date

:

PROCÉDURE

1.

A l'origine de l'affaire se trouvent 34 requêtes (n

os

43578/06, 19435/07, 21338/07, 23022/07, 23593/07, 25297/07, 28442/07, 28660/07, 30287/07, 33161/07, 40602/07, 51107/07, 51354/07, 52279/07, 52280/07, 42131/08, 43194/08, 51692/08, 52128/08, 58990/08, 59582/08, 59834/08, 60533/08, 60790/08, 3456/09, 3514/09, 4193/09, 4550/09, 5402/09, 6194/09, 6198/09, 7214/09, 7229/09 et 9021/09) dirigées contre la Fédération de Russie et dont 34 ressortissants de cet État, M.

Sergey Vladimirovich Matveyev et autres («

les

requérants

», leurs noms sont indiqués dans l'Annexe au présent arrêt), ont saisi la Cour en vertu de l'article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l'homme et des libertés fondamentales («

la Convention

»).

2.

Le gouvernement russe («

le Gouvernement

») a été représenté par M.

G. Matiouchkine, représentant de la Fédération de Russie auprès de la Cour européenne des droits de l'homme.

3.

Le 17 avril 2009, le président de la première section a décidé de communiquer les requêtes au Gouvernement. Comme le permet l'article 29 § 1 de la Convention, il a en outre été décidé que la chambre se prononcerait en même temps sur la recevabilité et le fond.

EN FAIT

I.

LES CIRCONSTANCES DE L'ESPÈCE

4.

Les requérants sont des ressortissants russes. Leurs noms et dates de naissance sont détaillés dans l'Annexe au présent arrêt.

5.

Anciens ouvriers des mines abandonnées du bassin houiller de Kizel, région de Perm, les requérants s'estimaient en droit de se voir attribuer une subvention pour l'acquisition d'un logement. Faute d'avoir reçu la subvention en temps opportun, les requérants assignèrent les autorités compétentes en justice et obtinrent gain de cause devant le tribunal de la ville de Gremiatchinsk («

le tribunal

»). Selon les jugements rendus en faveur des requérants en 2005-2008 («

les jugements

»), l'administration locale fut obligée d'octroyer à chacun d'eux une subvention logement aux frais du budget fédéral.

6.

Selon le dispositif de la plupart des jugements, le mécanisme d'attribution de la subvention consistait dans la mise des fonds procurés par le Trésor public fédéral à la disposition de l'administration locale, cette dernière étant obligée de fournir la subvention. En tant que fonds d'affectation spéciale, la subvention en question ne pouvait être utilisée dans un autre but que l'acquisition d'un logement. Les jugements devinrent exécutoires. Les dates auxquelles ceux-ci ont été rendus et sont ensuite devenus exécutoires sont résumées dans le tableau ci-joint.

7.

En 2009, le tribunal modifia le mode d'exécution de la plupart des jugements

: le

mécanisme d'attribution des subventions ainsi que le montant de celles-ci furent clarifiés.

8.

Les subventions furent octroyées à certains requérants aux dates indiquées dans l'Annexe. Dans le cas des autres requérants (voir l'Annexe), la procédure d'exécution est toujours pendante.

II.

LE DROIT INTERNE PERTINENT

9.

Selon l'article 242-2-6 du

code budgétaire du 31 juillet 1998, toute procédure d'exécution de jugements rendus à l'encontre de l'État doit être terminée par le ministère des Finances ou ses unités territoriales dans les trois mois suivant la réception du titre exécutoire.

10.

En vertu d'une loi nouvellement introduite sur la compensation en cas de violation du droit à l'aboutissement d'une procédure judiciaire dans un délai raisonnable ou du droit à l'exécution d'un acte judiciaire dans un délai raisonnable (nº

68-FZ du 30 avril 2010, entrée en vigueur le 4 mai 2010), un demandeur peut réclamer la réparation du dommage moral en cas de retard dans l'exécution d'un jugement.

L'article 6-2 de la loi dispose que toute personne ayant saisi la Cour européenne des droits de l'homme d'une requête portant sur le retard dans l'exécution d'un jugement et dont la requête y est actuellement pendante, a six mois, à compter du 4 mai 2010, pour introduire devant les tribunaux russes une action en réparation du dommage moral.

11.

Une autre loi datant du 30 avril 2010 (nº

69-FZ) a introduit des modifications pertinentes dans la législation russe permettant la mise en œuvre de la nouvelle voie de recours.

EN DROIT

I.

SUR LA

JONCTION DES REQUÊTES

12.

Compte tenu de la similitude des affaires quant aux faits et au problème de fond qu'elles posent, la Cour estime nécessaire de les joindre et décide de les examiner conjointement dans un seul arrêt.

II.

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L'ARTICLE 6 DE LA CONVENTION ET DE L'ARTICLE 1 DU PROTOCOLE No.

1

13.

Les requérants se plaignent du retard dans l'exécution des jugements rendus en leur faveur. Ils invoquent l'article 6 de la Convention et l'article 1 du Protocole nº 1, qui sont ainsi libellés dans leurs parties pertinentes:

Article 6 § 1

«

Toute personne a droit à ce que sa cause soit entendue équitablement (...) par un tribunal (...), qui décidera (...) des contestations sur ses droits et obligations de caractère civil (...)

»

Article 1 du Protocole n

o

1

«

Toute personne physique ou morale a droit au respect de ses biens. Nul ne peut être privé de sa propriété que pour cause d'utilité publique et dans les conditions prévues par la loi et les principes généraux du droit international...

»

A.

Sur la recevabilité

14.

Le Gouvernement soutient que, faute d'avoir tenté d'engager une procédure en réparation du dommage moral, les requérants n'ont pas valablement épuisé les voies de recours internes. A cet égard, le Gouvernement se réfère notamment à dix exemples de la pratique interne où les demandeurs ont réussi à obtenir un dédommagement raisonnable du préjudice moral causé par l'exécution tardive de jugements civils.

Le Gouvernement estime également que les requérants auraient dû contester devant les tribunaux l'inactivité présumée du ministère des Finances.

15.

Les requérants contestent la thèse du Gouvernement.

16.

La Cour rappelle qu'elle a précédemment conclu qu'il n'existait pas en Russie de voie de recours interne effectif, qu'elle soit préventive ou compensatoire, qui serait susceptible de garantir une réparation adéquate et suffisante en cas de violation de la Convention en raison de l'inexécution prolongée de décisions de justice rendues contre l'État ou ses entités (voir

Bourdov c. Russie (n

o

2)

, n

o

33509/04, § 117, CEDH 2009

‑

...).

17.

En l'espèce, la Cour estime que les exemples cités par le Gouvernement ne sauraient ni changer la conclusion à laquelle la Cour a abouti dans l'arrêt

Bourdov nº 2

précité, ni démontrer que ladite voie de recours offrait à l'époque des faits des perspectives raisonnables de succès, comme le requiert la Convention.

18.

La Cour estime, donc, que les présentes requêtes ne sauraient être rejetées pour non-épuisement des voies de recours internes.

19.

La Cour constate que ces griefs ne sont pas manifestement mal fondés au sens de l'article 35 § 3 de la Convention. La Cour relève par ailleurs qu'ils ne se heurtent à aucun autre motif d'irrecevabilité. Il convient donc de les déclarer recevables.

B.

Sur le fond

20.

D'abord, le Gouvernement admet qu'il y a eu un certain retard dans l'exécution des jugements dans le cas de dix requérants

: Mmes Minazheva, Chernyakova et Latukhina, et MM. Maslov, Mullakhmetov, Skripka, Kalinkin, Anokhin, Mingazov et Rylov.

21.

Ensuite, le Gouvernement affirme que l'exécution de tous les jugements présentait des difficultés objectives. Le mécanisme d'attribution de la subvention impliquait non seulement le transfert de l'argent par le Trésor public fédéral sur le compte de l'administration, mais aussi la coopération de la part des requérants. Ces derniers devaient par leurs propres moyens se mettre en relation avec des vendeurs de logements, et ce n'est qu'après que le contrat de vente eut été conclu que la subvention pourrait être délivrée. Or, certains requérants, en s'abstenant de procéder à la recherche de logements convenables, ont eux-mêmes apporté du retard dans l'exécution des jugements.

22.

En outre, vu que les procédures civiles engagées par les requérants portaient non sur des sommes d'argent, mais sur le droit à l'octroi d'un logement aux frais de l'État, le Gouvernement estime qu'un tel actif, même confirmé par un jugement, ne saurait passer pour un «

bien

» au sens de l'article 1 du Protocole nº 1.

23.

Enfin, le Gouvernement argue que l'enjeu de la procédure ne saurait être qualifié d'urgent ou vital pour les requérants, car en attendant l'octroi de la subvention ils étaient tous logés dans leurs anciens appartements.

24.

Les requérants maintinrent leurs griefs.

25.

La Cour rappelle que l'impossibilité pour un créancier de faire exécuter dans un délai raisonnable la décision rendue en sa faveur constitue une violation dans son chef du droit à un tribunal consacré par l'article 6 § 1 de la Convention, ainsi que du droit à la libre jouissance des biens garanti par l'article 1 du Protocole n

o

1 (

Bourdov c. Russie

, n

o

59498/00, § 34, CEDH

2002-III).

26.

Pour pouvoir juger du respect de l'exigence du délai raisonnable de l'exécution, la Cour prend en considération la complexité de la procédure, le comportement des parties, ainsi que l'objet de la décision à exécuter (

Raïlian c.

Russie,

n

o

22000/03, § 31, 15 février 2007).

27.

D'abord, la Cour considère qu'en l'espèce les subventions accordées par des jugements contraignants constituent pour les requérants des créances qui s'analysent sans aucun doute en leurs «

biens

»

au sens de l'article 1 du Protocole nº 1 (voir

Bourdov

, précité, § 40).

28.

Ensuite, la Cour prend note de l'acquiescement du Gouvernement en ce qui concerne le retard dans l'exécution des jugements dans le cas des dix requérants mentionnés ci-dessus (voir supra paragraphe 20).

29.

Enfin, en ce qui concerne les jugements exécutés, la Cour note que la procédure d'exécution la plus rapide s'est étendue sur un an et huit mois (le

cas de Mme Grogol). Les autres procédures ont duré encore plus longtemps, les plus longues s'étendant sur plusieurs années. La Cour considère que de tels retards dans l'exécution de jugements contraignants sont incompatibles avec les garanties offertes par l'article 6 de la Convention et l'article 1 du Protocole nº 1 (voir

Bourdov (n

o

2)

, précité, §§

75-83).

30.

Compte tenu de l'ensemble des éléments en sa possession, la Cour estime qu'aucune entrave injustifiée à l'exécution des jugements de la part des requérants n'a eu lieu en l'espèce.

31.

Aux yeux de la Cour, le fait que les requérants aient été logés dans leurs anciens appartements en attendant l'octroi de la subvention ne saurait en soi justifier les retards dans l'exécution constatés, ni aucunement saper la qualité de victime des requérants à l'égard desdits retards.

32.

Ces éléments suffisent à la Cour pour conclure qu'il y a eu, dans le cas de chacun des requérants, violation de l'article 6 § 1 de la Convention et de l'article 1 du Protocole nº 1.

III.

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L'ARTICLE 13 DE LA CONVENTION

33.

Certains requérants dénoncent en substance une violation de leur droit à un recours effectif à l'égard de leurs griefs tirés du retard dans l'exécution des jugements. Ils invoquent l'article 13 de la Convention qui est ainsi libellé

:

«

Toute personne dont les droits et libertés reconnus dans la (...) Convention ont été violés, a droit à l'octroi d'un recours effectif devant une instance nationale, alors même que la violation aurait été commise par des personnes agissant dans l'exercice de leurs fonctions officielles.

»

34.

La Cour prend note de la nouvelle voie de recours, introduite par les lois nº 68-FZ et nº 69-FZ à la suite de l'arrêt pilote précité dans l'affaire

Bourdov (n

o

2)

. Ces lois, qui sont entrées en vigueur le 4 mai 2010, ont instauré une nouvelle voie de recours permettant aux intéressés de demander devant les tribunaux internes la compensation du préjudice causé par le retard dans l'exécution des jugements (voir supra paragraphe 10).

35.

La Cour note cependant que dans la présente affaire les observations des parties relatives à l'article

13 ont été présentées devant elle avant le

4

mai 2010, et ne tiennent pas compte de ce développement législatif. Or, d'après la lettre des deux nouvelles lois les requérants sont d'ores et déjà éligibles à utiliser la nouvelle voie de recours (

ibidem

).

36.

La Cour rappelle que dans l'arrêt pilote précité elle a estimé qu'il serait injuste d'obliger les requérants, qui auraient souffert pendant des années de violations continues de leur droit à un tribunal et ont cherché un remède auprès de cette Cour, à porter à nouveau leurs griefs devant les juridictions internes, que ce soit par une nouvelle voie de recours ou par toute autre voie (voir

Bourdov (n

o

2)

, précité, § 144). S'inspirant de ce principe, la Cour a décidé de poursuivre l'examen des présentes requêtes sur le fond et a abouti à des constats de violation de la Convention (voir supra paragraphe

32).

37.

Toutefois, ces constats de violation ne sauraient en aucun cas être interprétés comme préjugeant la question de l'effectivité de la nouvelle voie de recours. Il incombera à la Cour de trancher cette dernière question dans de nouvelles affaires qui s'y prêteront, et elle n'estime pas opportun de l'examiner à ce stade, vu surtout que les conclusions des parties étaient basées sur la situation qui précédait l'introduction du nouveau recours.

38.

Eu égard à ces circonstances particulières ainsi qu'aux constats de violation de la Convention à l'égard des requérants, la Cour tout en considérant que les griefs relatifs à l'absence d'un recours interne effectif sont recevables, n'estime pas nécessaire de les examiner séparément sous l'angle de l'article 13 de la Convention.

IV.

SUR L'APPLICATION DE L'ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

39.

Aux termes de l'article 41 de la Convention,

«

Si la Cour déclare qu'il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d'effacer qu'imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s'il y a lieu, une satisfaction équitable.

»

A.

Dommage, frais et dépens

40.

Les requérants réclament des sommes allant de 8

747,91 à 123

022,14 roubles russes (RUB) au titre du préjudice matériel qu'ils auraient subi. Ils dénoncent en particulier un manque à gagner. Le

Gouvernement conteste ces demandes.

41.

La Cour n'aperçoit aucun lien de causalité entre les demandes formulées et les violations constatées. Elle rejette donc ces demandes.

42.

Les requérants réclament des sommes allant de 5

000 à 25

000

euros (EUR) au titre du préjudice moral qu'ils auraient subi. Certains requérants n'ont rien demandé à ce titre dans le délai imparti.

43.

Certains requérants demandent également des sommes allant de 126,30 à 486,40 RUB pour les frais et dépens engagés devant la Cour.

44.

La Cour rappelle qu'une approche unifiée pourrait être souhaitable dans des affaires impliquant de nombreux requérants se trouvant dans une situation similaire. L'application de cette approche garantira qu'aucune disparité dans les montants accordés ne produise d'effet fractionnel sur les requérants (voir

Gontcharova et autres et 68 autres «

retraités privilégiés

» c. Russie

, n

os

23113/08 et autres, § 23, 15

octobre 2009). La Cour constate que, dans la présente affaire, les conditions nécessaires à l'application de ladite approche sont réunies, car il s'agit en effet de multiples requérants qui se trouvent dans des situations identiques ou largement comparables. En outre, eu égard aux circonstances de l'espèce, la Cour considère que l'absence de demandes expresses de certains requérants au titre de l'article

41 ne l'empêche pas pour autant d'adopter cette approche unifiée et ainsi d'octroyer le même montant à tous les requérants.

45.

A la lumière de ce qui précède, la Cour décide d'accorder 3

000

EUR à chacun des requérants au titre du dommage moral et des frais et dépens.

B.

Intérêts moratoires

46.

La Cour juge approprié de calquer le taux des intérêts moratoires sur le taux d'intérêt de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne majoré de trois points de pourcentage.

PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L'UNANIMITÉ,

1.

Décide de joindre

les requêtes

;

2.

Déclare

les requêtes recevables quant aux griefs tirés du retard dans l'exécution des jugements et de l'absence d'un recours interne effectif

;

3.

Dit

qu'il y a eu violation de l'article 6 § 1 de la Convention et de l'article

1 du Protocole nº 1

;

4.

Dit

qu'il n'y a pas lieu d'examiner séparément les griefs relatifs à l'absence d'un recours interne effectif sur le terrain de l'article 13 de la Convention

;

5.

Dit

a)

que l'État défendeur doit verser à chacun des requérants, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif conformément à l'article

44 §

2 de la Convention, 3

000 EUR (trois mille euros), à convertir en roubles russes au taux applicable à la date du règlement, pour dommage moral et pour frais et dépens, plus tout montant pouvant être dû par les requérants à titre d'impôt

;

b)

qu'à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement, ces montants seront à majorer d'un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage

;

6.

Rejette

la demande de satisfaction équitable pour le surplus.

Fait en français, puis communiqué par écrit le

30 septembre 2010, en application de l'article 77 §§ 2 et 3 du règlement.

Søren Nielsen

Christos Rozakis

Greffier

Président

ANNEXE

Requête nº

introduite le

REQUERANT(E)

JUGEMENT DU

EXECUTOIRE DEPUIS LE

SUBVENTION OCTROYEE LE

43578/06

31/08/2006

Matveyev Sergey Vladimirovich

1966

25/11/2005

23/10/2007

23/12/2005

08/11/2007

14/01/2010

19435/07

19/03/2007

Maslov Vasiliy Ivanovich

1963

16/08/2004

01/11/2007

27/08/2004

13/11/2007

17/02/2010

21338/07

29/03/2007

Pavlovskiy Aleksandr Iosifovich

1958

11/11/2005

26/10/2007

09/12/2005

09/11/2007

25/11/2009

23022/07

13/04/2007

Gasimov Robert Ilfakovich

1961

16/05/2006

01/11/2007

02/06/2006

13/11/2007

25/11/2009

23593/07

22/03/2007

Mustafin Raif Minnakhmetzyanovich

1960

09/11/2005

19/11/2007

17/11/2005

10/01/2008

en cours

25297/07

27/03/2007

Suslov Andrey Anatolyevich

1970

03/07/2006

30/10/2007

20/07/2006

13/11/2007

11/09/2009

28442/07

07/06/2007

Trushnikova Nina Stepanovna

1947

26/06/2006

31/10/2007

13/07/2006

13/11/2007

15/12/2009

28660/07

29/05/2007

Lysikov Sergey Borisovich

1961

18/07/2006

02/11/2007

04/08/2006

16/11/2007

11/09/2009

30287/07

02/06/2007

Minshakirov Ilyas Khafizovich

1955

18/11/2005

01/11/2007

14/12/2005

13/11/2007

27/12/2009

33161/07

23/06/2007

Amirov Rashid Magsumovich

1939

02/11/2005

22/11/2007

29/11/2005

04/12/2007

20/11/2009

40602/07

09/07/2007

Zhadenov Viktor Mikhaylovich

1955

16/01/2006

21/11/2007

31/01/2006

22/01/2008

03/20/2010

51107/07

02/11/2007

Nemtin Vadim Aleksandrovich

1963

15/02/2007

01/11/2007

06/03/2007

13/11/2007

29/12/2009

51354/07

19/10/2007

Minazheva Nadezhda Evgenyevna

1958

16/06/2006

15/11/2007

03/07/2006

10/01/2008

en cours

52279/07

02/11/2007

Chernyakova Tamara Nikolayevna

1951

23/05/2006

21/11/2007

09/06/2006

24/01/2008

en cours

52280/07

02/11/2007

Pimenova Gulsariya Gaptelakhatovna

1972

16/10/2006

29/05/2008

31/10/2006

21/10/2008

en cours

42131/08

28/07/2008

Mullakhmetov Ilfat Talgatovich

1968

10/03/2006

08/11/2007

21/03/2006

22/11/2007

en cours

43194/08

04/08/2008

Latukhina Valentina Stepanovna

1951

09/10/2006

20/11/2007

24/10/2006

17/01/2008

en cours

51692/08

06/08/2008

Detinenko Aleksandr Nikolayevich

1950

25/09/2006

02/11/2007

07/08/2007

16/11/2007

12/11/2009

52128/08

05/08/2008

Tashmukhametov Murtaza Gazizullovich

1959

04/12/2006

13/11/2007

14/12/2006

25/12/2007

26/10/2009

58990/08

23/09/2008

Sumrova Natalia Pavlovna

1964

26/06/2006

23/11/2007

13/07/2006

22/01/2008

en cours

59582/08

14/11/2008

Zhigalov Viktor Vasilyevich

1960

22/12/2006

03/12/2007

10/01/2007

05/02/2008

14/01/2010

59834/08

05/11/2008

Reder Svetlana Nikolayevna

1969

18/12/2007

14/02/2008

10/11/2009

60533/08

10/11/2008

Zhigalov Andrey Nikolayevich

1973

17/12/2007

12/02/2008

21/01/2010

60790/08

06/09/2008

Skripka Nikolay Dmitriyevich

1952

06/12/2007

07/02/2008

en cours

3456/09

05/11/2008

Grogol Nina Ivanovna

1952

22/11/2007

17/01/2008

02/09/2009

3514/09

06/11/2008

Kotelnikov Leonid Petrovich

1949

20/11/2007

06/12/2007

02/09/2009

4193/09

11/12/2008

Sharipova Roza Khaziakhmetovna

1950

23/01/2008

27/03/2008

20/01/2010

4550/09

21/11/2008

Kalinkin Viktor Petrovich

1952

04/12/2007

07/02/2008

en cours

5402/09

31/12/2008

Ivanov Dmitriy Vladimirovich

1974

18/12/2007

04/03/2008

24/12/2009

6194/09

18/11/2008

Anokhin Viktor Arkadyevich

1959

09/03/2006

31/10/2007

21/03/2006

13/11/2007

en cours

6198/09

03/12/2008

Mingazov Asaf Fayzutdinovich

1954

23/01/2008

27/03/2008

en cours

7214/09

27/12/2008

Rylov Vladimir Nikolayevich

1960

09/01/2007

19/11/2007

23/01/2007

04/12/2007

en cours

7229/09

21/12/2008

Nigamatzyanova Taslima Khamitovna

1950

21/11/2007

24/01/2008

15/01/2010

9021/09

06/12/2008

Solomatina Vera Kuzminichna

1954

07/12/2007

07/02/2008

16/11/2009