STRAISTEANU v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the Ministry of Justice of the Republic of Moldova

Traducerea și permisiunea de republicare au fost oferite sub autoritatea Direcției Generale Agent Guvernamental, Ministerul Justiției al Republicii Moldova (

justice.gov.md

). Permisiunea de a republica această traducere a fost acordată exclusiv în scopul includerii sale în baza de date HUDOC.

The present text and the authorisation to republish were granted under the authority of the Governmental Agent’s General Department from the Ministry of Justice of the Republic of Moldova (

justice.gov.md

). Permission to re-publish this translation has been granted for the sole purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Direction générale de l’Agent gouvernemental du Ministère de la Justice de la République de Moldova (

justice.gov.md

). L’autorisation de republier cette traduction a été accordée dans le seul but de son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

SECȚIA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 40699/08

depusă de Gheorghe STRĂISTEANU

împotriva Moldovei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a Patra), statuînd la 12

octombrie 2010 într-o Cameră compusă din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Lech Garlicki,

Ljiljana Mijović,

Ján Šikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

Vincent Anthony de Gaetano,

judecători

și Lawrence Early,

Grefierul Secției,

Examinînd cererea sus-nominalizată, depusă la 8 iulie 2008 ,

Luînd în considerație declarațiile oficiale cu privire la acceptarea soluționării amiabile a cazului,

Deliberînd, decide următoarele:

PROCEDURA

Reclamantul, dl. Gheorghe Străisteanu, cetățeanul Republicii Moldova, născut în 1954 cu domiciliu în Chișinău. Dînsul a fost reprezentat în fața Curții de dna D. Străisteanu, avocat cu practică în Chișinău. Guvernul Republicii Moldova (în continuare „Guvernul”) a fost reprezentat de Agentul său, dl. V.Grosu.

Circumstanțele cauzei, după cum acestea au prezentate de reclamant, pot fi rezumate în felul următor.

Între 20 iunie și 17 noiembrie 2005 și între 26 septembrie și 24 noiembrie 2006 reclamantul a fost deținut în izolatoarele de detenție preventivă a Comisariatului de poliție r-lui Strășeni și Comisariatul General de poliție mun. Chișinău.

Potrivit reclamantului, condițiile de detenție au rezultat într-un tratament inuman și degradant. În particular, camerele erau murdare și infectate cu paraziți. Alți co-deținuți fumau în camera în care dînsul era deținut. Lumina electrică era stinsă din motive de economie de electricitate și mîncarea era nepotrivită. Dînsul a pretins precum că nu i s-a acordat asistență medicală corespunzătoare.

La o dată necunoscută reclamantul a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva autorităților solicitînd compensații pentru tratament inuman contrar prevederilor Articolului 3 din Convenție. Oricum, acțiunea sa a fost respinsă ca nefondată prin Decizia definitivă a Curții Supreme de Justiție din 20 iunie 2008. Instanțele naționale au respins demersul reclamantului de a proceda la cercetarea la fața locului și au acceptat poziția pîrîtului în proces.

PLÎNGERI

Reclamantul s-a plîns potrivit Articolului 3 din Convenție despre condiții de detenție inumane și degradante.

ÎN DREPT

La 15 septembrie 2010 Curtea a recepționat următoarea declarație a Guvernului:

“ Subsemnatul, Vladimir Grosu, în numele Guvernului Republicii Moldova, declar că Guvernul acceptă existența unei violări a Articolului 3 din Convenție și se angajează să achite reclamantului 3

000 (trei mii) euro în beneficiul lui Gheorghe

STRĂISTEANU pentru a ajunge la reglementarea amiabilă a cauzei sus-menționate, și care se află în procedura Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi prejudiciul material și moral, precum și costuri și cheltuieli suportate de reclamant, va fi convertită în lei moldovenești la rata de schimb valutar aplicabilă la ziua plății, fiind exceptată de orice taxă care poate fi percepută. Suma va fi achitată în termen de trei luni de zile din momentul notificării despre decizia adoptată de Curte potrivit Articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului. În cazul omisiunii achitării sumei nominalizate în termenul indicat, Guvernul își asumă obligația de achitare a penalităților, calculate începînd de la expirarea termenului de trei luni și pînă la plata efectivă a sumelor, la o rată egală cu dobînd minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene, plus trei procente. Achitarea sumelor va constitui soluționarea definitivă a cazului.”

La 2 August 2010 Curtea a recepționat următoarea declarație a reclamantului:

“ Subsemnatul, Gheorghe STRĂISTEANU, notez recunoașterea din partea Guvernului Republicii Moldova a violării Articolului 3 din Convenție, în prezenta cauză, precum și intenția Guvernului de a achita în beneficiul meu suma de 3

000 (patru mii) euro pentru a ajunge la reglementarea amiabilă a cauzei sus-menționate, și care se află în procedura Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care va acoperi prejudiciul material și moral, precum și costuri și cheltuieli suportate de reclamant, va fi convertită în lei moldovenești la rata de schimb valutar aplicabilă la ziua plății, fiind exceptată de orice taxă care poate fi percepută. Suma va fi achitată în termen de trei luni de zile din momentul notificării despre decizia adoptată de Curte potrivit Articolului 37 § 1 din Convenția Europeană a drepturilor omului. În cazul omisiunii achitării sumei nominalizate în termenul indicat, Guvernul își asumă obligația de achitare a penalităților, calculate începînd de la expirarea termenului de trei luni și pînă la plata efectivă a sumelor, la o rată egală cu dobînd minimă de împrumut a Băncii Centrale Europene, plus trei procente.

Eu accept această propunere și îmi retrag toate pretențiile împotriva Moldovei cu privire la circumstanțele și faptele invocate în prezenta cerere. Eu declar că aceasta va constitui soluționarea definitivă a cazului.”

Curtea ia act de reglementarea amiabilă la care au ajuns părțile. Curtea este convinsă că reglementarea amiabilă s-a întemeiat pe respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și de Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica examinarea în continuare a cererii (articolul 37 § 1

in fine

din Convenție). Considerînd cele expuse, este oportun de a radia cauza de pe rol.

Din aceste motive, Curtea în unanimitate

Decide

să radieze cererea de pe rol.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte