MARTYNOV v. RUSSIA

PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 22785/07 de Anatoliy Yuryevich MARTYNOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 14 octombrie 2010 în calitate de Cameră compusă de: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Giorgio Malinverni, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefier Având în vedere cererea depusă la 2 aprilie 2007, după ce a deliberat, decide după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Anatoliy Yuryevich Martynov, un național ucrainean care s-a născut în 1977 și locuiește la Moscova. El este reprezentat în fața Curții de dl D. Salukvadze, un avocat practicant la Moscova. Guvernul contestat („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 23 martie 2005, procedurile penale au fost instituite împotriva reclamantului cu suspiciuni de contrabandă. Banii au fost adăugați la cazul penal ca probă fizică. La 21 iulie 2006, Curtea de District Golovinskiy din Moscova a condamnat reclamantul de contrabandă în temeiul articolului 188 § 1 din Codul Penal și l-a condamnat la o amendă. În ceea ce privește banii, instanța a reținut după cum urmează: „Dovada fizică – USD [...]... – se revine statului ...” La 2 octombrie 2006, Curtea de Oraș din Moscova a susținut hotărârea în apel. La 7 februarie 2008, Presidiumul Tribunalului Orașului Moscova a anulat hotărârea din 21 iulie 2006 și decizia de recurs din 2 octombrie 2006 în partea privind confiscarea de bani, prin revizuirea supravegherii, și a trimis cazul pentru o nouă examinare. La 11 martie 2008, Curtea de District Golovonskiy din Moscova a obligat Ministerul Finanțelor să returneze banii pierduti reclamantului. Reclamantul s-a plâns, printre altele, în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că pierderea fondurilor sale nu a avut nicio bază în legislația internă. HOTĂRÂREA La 1 februarie 2010, Guvernul a informat Curții cu privire la anularea hotărârii din 21 iulie 2006, astfel cum s-a confirmat la recurs la 2 octombrie 2006, prin revizuire de supraveghere la 7 februarie 2008, precum și decizia din 11 februarie 2008, Martie 2008 Obligarea Ministerului Finanțelor de a returna banii pierduti reclamantului. Ei au sugerat ca cererea să fie eliminată de pe lista în temeiul articolului 37 § 1 litera (b) din Convenție. Observațiile guvernului au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nici un răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 16 iunie 2010, trimisă prin post înregistrat, reclamantul a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale s-a expirat la 9 aprilie 2010 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamantul a fost atrasă atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate trage un caz din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmeze cererea. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Președintele

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 22785/07

by Anatoliy Yuryevich MARTYNOV

against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 14

October 2010 as a Chamber composed of:

Christos Rozakis,

President,

Nina Vajić,

Anatoly Kovler,

Elisabeth Steiner,

Khanlar Hajiyev,

Giorgio Malinverni,

George Nicolaou,

judges,

and Søren Nielsen,

Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 2 April 2007,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The application was lodged by Mr Anatoliy Yuryevich Martynov, a Ukrainian national who was born in 1977 and lives in Moscow. He is represented before the Court by Mr D. Salukvadze, a lawyer practising in Moscow. The respondent Government (“the Government”) were represented by Mr G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 23 March 2005 the criminal proceedings were instituted against the applicant on suspicion of smuggling. The money was appended to the criminal case as physical evidence.

On 21 July 2006 the Golovinskiy District Court of Moscow convicted the applicant of smuggling under Article 188 § 1 of the Criminal Code and sentenced him to a fine. As regards the money, the court held as follows:

“Physical evidence – USD [...]... – shall be reverted to the State ...”

On 2 October 2006 the Moscow City Court upheld the judgment on appeal.

On 7 February 2008 the Presidium of the Moscow City Court quashed the judgment of 21 July 2006 and the appeal decision of 2 October 2006 in the part concerning the forfeiture of money, by way of supervisory review, and remitted the case for a fresh examination.

On 11 March 2008 the Golovonskiy District Court of Moscow obliged the Ministry of Finance to return the forfeited money to the applicant.

COMPLAINT

The applicant complained,

inter alia

, under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that the forfeiture of his money had had no basis in the domestic law.

THE LAW

On 1 February 2010 the Government informed the Court of the quashing the judgment of 21 July 2006, as upheld on appeal on 2 October 2006, by way of supervisory review on 7 February 2008, and the decision of 11

March 2008 obliging the Ministry of Finance to return the forfeited money to the applicant. They suggested that the application be struck off the list under Article 37 § 1 (b) of the Convention.

The Government's observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry's letter.

By letter dated 16 June 2010, sent by registered post, the applicant was notified that the period allowed for submission of his observations had expired on 9 April 2010 and that no extension of time had been requested. The applicant's attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. No response followed.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Søren Nielsen

Christos Rozakis

Registrar

President