Murad Todua împotriva Georgiei

SEGUNDA DECIZIE DECIZIE Nr. 6024/10 de Murad TODUA împotriva Georgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 9 noiembrie 2010 în calitate de Camera compusă de: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișıl Karakaș, Kristina Pardalos, judecători și Françoise Elens-Passos, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 18 ianuarie 2010, având în vedere măsura intermediară indicată guvernului contestat în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: Cererea a fost depusă de dl Murad Todua, un național georgian născut în 1978. El a fost reprezentat în fața Curții de dl Giorgi Bakhturidze, un avocat practicant în Tbilisi.

Guvernul georgian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Levan Meskhoradze al Ministerului Justiției. La 18 ianuarie 2010, reclamantul, referindu-se la lipsa unei asistențe medicale adecvate în închisoare, s-a plâns că Statul pârât nu și-a putut proteja viața, sănătatea și bunăstarea fizică, în contradicție cu obligațiile sale în temeiul articolelor 2 și 3 din Convenție. La 25 februarie 2010, Președintele Camerei, precum și comunicarea cererii, a hotărât, ex proprio motu , pentru a indica guvernului în conformitate cu art. 39 din Regulamentul de procedură că reclamantul, o persoană parțial paralizată care suferă, printre altele boli, de leucoencefalită multifocală progresiv, este plasată într-o înființare medicală capabilă să ofere un tratament adecvat pentru starea sa neurologică gravă; orice altă măsură relevantă menită să-și atenueze suferințele cauzate de hemiplegia și hemipareza ar trebui, de asemenea, să fie luată de guvern.

La 11 martie 2010, șeful instituirii medicale a Ministerului închisorii, a transmis Curții o scrisoare scrisă manuală din partea reclamantului („scrisoarea reclamantului din 11 martie 2010”). În această scrisoare, reclamantul, fără a da detalii specifice, a solicitat Curtea să-și elimine cererea din lista cazurilor pe care le-a fost întârziată, deoarece chestiunea a fost rezolvată la nivel intern. La 16 martie 2010, Curtea a transmis scrisoarea reclamantului din 11 martie 2010 reprezentantului său și a Guvernului, invitându-i să formuleze o observație în acest sens până la 6 aprilie 2010. La 17 martie 2010, Guvernul a informat Curtea că Tribunalul Tbilisi a suspendat condamnarea la închisoarea reclamantului, având în vedere starea sa gravă de sănătate.

Observațiile Guvernului din 17 martie 2010 au fost transmise la 23 martie 2010 reprezentantului reclamantului, care a fost reamintit de datoria sa de a face observații cu privire la cele mai recente evoluții din caz, inclusiv scrisoarea reclamantului din 11 martie 2010. La 10 mai 2010, președintele Camerei a reconsiderat cererea în funcție de informațiile furnizate de Guvern la 17 Martie 2010 și a hotărât, având în vedere aceste informații, să ridice măsura intermediară indicată anterior la 25 februarie 2010 în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții. La 12 mai 2010, precum și informarea reprezentantului reclamantului cu privire la întreruperea aplicării articolului 39 din Regulamentul Curții, Curtea l-a invitat din nou să confirme cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de 1 iunie 2010, intenția reclamantului de a retrage cererea.

Cu toate acestea, nu a urmat niciun răspuns. La 17 iunie 2010, Guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul cererii, în care au solicitat ca cererea să fie eliminată din lista cazurilor în curs, în măsura în care eliberarea timpurie a reclamantului a rezolvat problema. Prin scrisoarea din 19 iulie 2010, trimisă prin fax și poștă înregistrată, Curtea, împreună cu transmiterea observațiilor guvernului, a reproșat reprezentantul reclamantului că nu a răspuns la scrisorile sale anterioare. De asemenea, reprezentantul a fost avertizat că, în cazul în care el nu depune observații în numele reclamantului până la 30 august 2010, tăcerea ar putea duce la cererea depusă în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție.

în aceeași zi, 19 iulie 2010, la ora 17:04, ora Strasbourgului; numărul de fax indicat a fost folosit adesea în comunicarea cu reprezentantul reclamantului în trecut. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun răspuns de la el până în prezent. Având în vedere scrisoarea reclamantului din 11 martie 2010 și tăcerea durabilă a reprezentantului său, Curtea consideră că reclamantul nu mai poate fi considerat ca fiind dorind să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului.

Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION Application no. 6024/10 by Murad TODUA against Georgia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 9 November 2010 as a Chamber composed of: Françoise Tulkens, President, Ireneu Cabral Barreto, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsoria, Ișıl Karakaș, Kristina Pardalos, judges, and Françoise Elens-Passos, Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 18 January 2010, Having regard to the interim measure indicated to the respondent Government under Rule 39 of the Rules of Court, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The application was lodged by Mr Murad Todua, a Georgian national who was born in 1978. He was represented before the Court by Mr Giorgi Bakhturidze, a lawyer practising in Tbilisi.

The Georgian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr Levan Meskhoradze of the Ministry of Justice. On 18 January 2010 the applicant, referring to a lack of adequate medical care in prison, complained that the respondent State was unable to protect his life, health and physical well-being, contrary to its obligations under Articles 2 and 3 of the Convention. On 25 February 2010 the President of the Chamber, as well as communicating the application, decided, ex proprio motu , to indicate to the Government under Rule 39 of the Rules of Court that the applicant, a partially paralysed person suffering, amongst other diseases, from progressive multifocal leukoencephalitis, be placed in a medical establishment capable of providing adequate treatment for his grave neurological condition; any other relevant measures aimed at alleviating his sufferings caused by hemiplegia and hemiparesis should also be undertaken by the Government.

On 11 March 2010 the Head of the Medical Establishment of the Ministry of Prisons, transmitted to the Court a handwritten letter from the applicant (“the applicant’s letter of 11 March 2010”). In that letter, the applicant, without giving any specific details, requested the Court to strike his application out of the list of pending cases as the matter had been resolved on the domestic level. On 16 March 2010 the Court transmitted the applicant’s letter of 11 March 2010 to his representative and the Government, inviting them to comment thereon by 6 April 2010. On 17 March 2010 the Government informed the Court that the Tbilisi City Court had on 12 March 2010 suspended the applicant’s prison sentence in view of his grave state of health.

The Government’s submissions of 17 March 2010 were then transmitted on 23 March 2010 to the applicant’s representative, who was reminded of his duty to comment on the latest developments in the case, including the applicant’s letter of 11 March 2010. On 10 May 2010 the President of the Chamber reconsidered the application in the light of the information provided by the Government on 17 March 2010 and decided, in view of that information, to lift the interim measure previously indicated on 25 February 2010 under Rule 39 of the Rules of Court. On 12 May 2010, as well as informing the applicant’s representative of the discontinuation of the application of Rule 39 of the Rules of Court, the Court invited him once again to confirm as soon as possible, and in any event before 1 June 2010, the applicant’s intention to withdraw his application.

However, no reply followed. On 17 June 2010 the Government submitted their observations on the admissibility and merits of the application, in which they requested that the application be struck out of the list of pending cases, in so far as the applicant’s early release had resolved the matter. By a letter of 19 July 2010, sent by fax and registered post, the Court, along with transmitting the Government’s observations, reproached the applicant’s representative for not having replied to its previous letters. The representative was also warned that, should he fail to submit observations on behalf of the applicant by 30 August 2010, that silence might lead to the application being struck out under Article 37 § 1 (a) of the Convention.

As confirmed by a facsimile transmission record, the recipient’s fax machine successfully accepted the Court’s above-mentioned letter on the same day, 19 July 2010, at 5:04 p.m., Strasbourg time; the indicated fax number had often been used in communications with the applicant’s representative in the past. However, no response has been received from him to date. THE LAW Having due regard to the applicant’s letter of 11 March 2010 and his representative’s lasting silence, the Court considers that the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Deputy Registrar President