KAYA ET POLAT c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZII RĂSPUNSURI n 2794/05 și 40345/05 prezentate de Davut KAYA și Zöhre POLAT împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 9 noiembrie 2010 într-un comitet compus din Francoise Tulkens, președinte, Ireneu Cabral Barreto, Ișil Karakaș, judecători, și Françoise Elens-Passos, graffière de secțiune; Având în vedere cererile sus-menționate depuse la 28 decembrie 2004 și, respectiv, la 13 octombrie 2005, având în vedere decizia parțială din 21 octombrie 2008, după ce a luat o decizie în acest sens, face ca decizia următoare să fie contestată de domnul Davut Kaya și de domnul Zöhre Polat, resortisanți turci, născuți în 1937 și, respectiv, 1935 și care își au reședința în G. Antep. Acestea sunt reprezentate în fața Curții de către domnul Antep. Dl Ș. Y (1) Reclamanții se plângeau de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile din cauza întârzierii administrației în plata indemnizațiilor suplimentare de expropriere, însoțite de dobânzi necorespunzătoare față de rata inflației în Turcia. printr-o decizie parțială din 21 octombrie 2008, Curtea a comunicat guvernului cauza recurentei Zöhre Polat, întemeiat pe executarea tardivă a hotărârii judecătorești definitive și a declarat restul cererilor inadmisibile. La 24 martie 2009, guvernul a transmis grefei observațiile sale. Acestea au fost adresate recurentei care a fost invitată să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 9 martie 2009 noiembrie 2009, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantei asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale era mai mic și că nu a solicitat prelungirea acesteia. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să elimine o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele indică faptul că un reclamant nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns bine la reclamanta care nu a răspuns. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să își mențină cererile [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererilor, în sensul articolului 37 1 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererile de rol. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Asistentă Președintă

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

Requêtes n

os

2794/05 et 40345/05

présentées par Davut KAYA et Zöhre POLAT

contre la Turquie

La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 9 novembre 2010 en un comité composé de

:

Françoise Tulkens,

présidente,

Ireneu Cabral Barreto,

Ișıl Karakaș,

juges,

et de Françoise Elens-Passos,

greffière adjointe de section,

Vu les requêtes susmentionnées introduites les 28 décembre 2004 et 13

octobre 2005 respectivement,

Vu la décision partielle du 21 octobre 2008,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

PROCÉDURE

Les requêtes ont été introduites par M. Davut Kaya et M

me

Zöhre Polat, des ressortissants turcs, nés respectivement en 1937 et 1935 et résidant à G.

Antep. Ils sont représentés devant la Cour par M

e

M.Ș. Yıldız, avocat à Gaziantep. Le gouvernement turc («

le Gouvernement

») est représenté par son agent.

Invoquant l’article 6 de la Convention et l’article 1 du Protocole n

o

1, les requérants se plaignaient d’une atteinte à leur droit au respect de leurs biens en raison du retard de l’administration dans le paiement des indemnités complémentaires d’expropriation, assorties d’intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation en Turquie.

Par une décision partielle du 21

octobre

2008, la Cour a communiqué au Gouvernement le grief de la requérante Zöhre Polat tiré de l’exécution tardive de la décision judiciaire définitive et a déclaré le restant des requêtes irrecevable.

Le 24 mars 2009, le Gouvernement a transmis au greffe ses observations. Celles-ci ont été adressées à la requérante qui a été invitée à présenter les siennes. La lettre du Greffe est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 9

novembre 2009, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention de la requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu et qu’elle n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser qu’un requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue à la requérante qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

A la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la requérante n’entend plus maintenir ses requêtes (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen des requêtes, au sens de l’article 37

§

1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer les affaires du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer les requêtes du rôle.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Greffière adjointe

Présidente