BILECIK AND FENERBAHÇE FUTBOL ANONIM ȘIRKETI v. TÜRKİYE

Publicat la 8 aprilie 2024 SECȚIUNE DE CONCLUZIUNE Cererea nr. 23990/23 Nevres Erol BILECIK și FENERBAHCE FUTBOL ANONIM SIRKETI împotriva Türkiye depusă la 1 iunie 2023 comunicată la 19 martie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la sancțiunile disciplinare impuse reclamanților – primul reclamant fiind vicepreședintele și secretarul de presă al clubului de sport Fenerbahçe, care este al doilea reclamant – de către Comitetul disciplinar profesional de fotbal al Federației Turce de Fotbal (TFF).

Sancțiunile au fost impuse pentru infracțiunile de a submina integritatea și imparțialitatea arbitrului și a altor oficiali a unui meci prin presa sau media socială în temeiul articolului 38 din Instrucțiunile disciplinare de fotbal, din cauza declarațiilor critice făcute de primul reclamant și care au fost publicate pe site-ul oficial al celui de-al doilea reclamant în ceea ce privește arbitrul unui meci jucat la 23 Ianuarie 2023. S-a impus o amendă disciplinară de 100.000 de lira turcă („TRY”) (aproximativ 4.878 euro la momentul evenimentelor) fiecăruia dintre reclamanți. Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plâng că deciziile adoptate de Comitetul disciplinar și de arbitraj al TFF nu au fost motivate în mod corespunzător.

Pe baza aceluiași articol, reclamanții susțin, de asemenea, că aceste organisme lipsesc independența și imparțialitatea din cauza legislației relevante în vigoare în momentul material. Invocând art. 10 din Convenție, reclamanții se plâng că dreptul la libertatea de exprimare a fost încălcat de sancțiunile impuse. art. 6 § 1 din Convenție a fost aplicabil în partea civilă sau penală a procedurii dinaintea Federației Turce de Fotbal („TFF”)? A îndeplinit procedura în cauză cerințele unui proces echitabil, conform articolului 6 § 1 din Convenție?

Comitetul disciplinar și Comitetul de arbitraj al TFF, care au auzit cazul reclamanților, independent și imparțial, conform articolului 6 § 1 din Convenție ( Ali Rıza și alții c. Turcia , nr. 30226/10 și altele 4, §§§ 150-161 și 194-222, 28 ianuarie 2020; Sedat Doğan c. Turcia , nr. 48909/14 , §§ 20 și 27 mai 2021; Naki și Amed Sportif Faaliyetler Kulübü Derneği c. Turcia , nr. 48924/16 , § 26, 18 mai 2021; și İbrahim Tokmak c. Turcia , nr. 54540/16 , § 22, 18 mai 2021)? A existat o interferență cu libertatea de exprimare a reclamanților și, în special, cu dreptul lor de a transmite informații sau idei, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție din cauza sancțiunilor impuse lor de autoritățile TFF?

În cazul în care a fost această interferență prescrisă de lege și necesară în sensul articolului 10 § 2 (Sedat Doğan , citat mai sus, §§ 35-43, Naki și Amed Sportif Faaliyetler Kulübü Derneği , citat mai sus §§ 32-38 și İbrahim Tokmak , citat mai sus §§ 30-37)? În special, autoritățile naționale au efectuat, în hotărârile lor în acest caz, o examinare suficientă și un echilibrare adecvată între dreptul reclamantului la libertate de exprimare și alte interese în joc, având în vedere criteriile stabilite și aplicate de Curte în cazurile privind libertatea de exprimare?

Published on 8 April 2024

SECOND SECTION

Application no. 23990/23 Nevres Erol BILECIK and FENERBAHCE FUTBOL ANONIM SIRKETI against Türkiye lodged on 1 June 2023 communicated on 19 March 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the disciplinary sanctions imposed on the applicants – the first applicant being the deputy president and press secretary of the Fenerbahçe sports club, which is the second applicant – by the Professional Football Disciplinary Committee of the Turkish Football Federation (“TFF”). The sanctions were imposed for the offence of undermining the integrity and the impartiality of the referee and other officials of a match through press or social media under article 38 of the Football Disciplinary Instructions, on account of the critical statements the first applicant had made and which had been published on the official website of the second applicant with regard to the referee of a match played on 23 January 2023. A disciplinary fine of 100,000 Turkish Liras (“TRY”) (approximately 4,878 euros at the time of the events) was imposed on each of the applicants.

Invoking Article 6 § 1 of the Convention, the applicants complain that the decisions delivered by the TFF’s Disciplinary Committee and Arbitration Committee were inadequately reasoned. Based on the same article, the applicants also allege that these bodies lacked independence and impartiality due to the relevant legislation in force at the material time. Invoking Article 10 of the Convention, the applicants complain that their right to freedom of expression was infringed by the sanctions imposed.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Was Article 6 § 1 of the Convention, in its civil or criminal limb, applicable to the proceedings before the Turkish Football Federation (“TFF”)? Did the proceedings at issue satisfy the requirements of a fair trial, as required by Article 6 § 1 of the Convention? Were the Disciplinary Committee and the Arbitration Committee of the TFF, which heard the applicants’ case, independent and impartial, as required by Article 6 § 1 of the Convention ( Ali Rıza and Others v. Turkey , nos.

30226/10 and 4 others, §§ 150-161 and 194-222, 28 January 2020; Sedat Doğan v. Turkey , no. 48909/14, §§ 20 and 27, 18 May 2021; Naki and Amed Sportif Faaliyetler Kulübü Derneği v. Turkey , no. 48924/16, § 26, 18 May 2021; and İbrahim Tokmak v. Turkey , no. 54540/16, § 22, 18 May 2021)? 2. Has there been an interference with the applicants’ freedom of expression, and in particular their right to impart information or ideas, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention because of the sanctions imposed on them by the TFF authorities? If so, was this interference prescribed by law and necessary within the meaning of Article 10 § 2 ( Sedat Doğan , cited above, §§ 35-43, Naki and Amed Sportif Faaliyetler Kulübü Derneği , cited above, §§ 32-38 and İbrahim Tokmak , cited above, §§ 30-37)?

In particular, did the national authorities carry out, in their decisions in the present case, a sufficient examination and a proper balancing between the applicants’ right to freedom of expression and other interests at stake in the light of the criteria set out and applied by the Court in cases concerning freedom of expression?