Pello împotriva Estoniei

Rezoluția CM/ResDH(2010)156 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Pello împotriva Estoniei (domanda nr. 11423/03, hotărârea nr. 12/04/2007, finală la 10/12/2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil, deoarece nu a avut posibilitatea de a examina unii dintre martorii în cadrul procedurii penale împotriva acestuia (violația articolului 6 alineatele (1) și (3) litera (d)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult,

plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz.

Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2010)156 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Pello împotriva Estoniai Cazul se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale în care reclamantul a fost condamnat în 2002 fără a avea posibilitatea de a examina doi martori ai căror mărturie ar fi putut duce la achitarea sa (violația articolului 6 alineatele (1) și (3) litera (d)). Curtea Europeană a constatat că instanța internă nu a reușit să facă orice efort rezonabil pentru a asigura participarea celor doi martori dinaintea instanței. În special, instanța internă nu a ordonat poliției să forțeze martorii dinaintea instanței și, în plus, instanța de recurs a refuzat să pună la îndoială un martor care a fost prezent în sala de judecată.

În concluzie, Curtea Europeană a susținut că constrângerile care afectează drepturile apărării erau astfel încât reclamantul nu putea fi declarat că a primit un proces echitabil. Curtea Europeană nu a acordat reclamantului nici o justă satisfacție deoarece avocatul său nu a depus nici o cerere în termenul limită. Reclamantul și-a îndeplinit deja condamnarea la închisoare și nu mai este în închisoare. În plus, în conformitate cu noul Cod de procedură penală din Estonia, care a intrat în vigoare la 18/11/2006, orice reclamant condamnat în încălcarea convenției poate prezenta o cerere de redeschidere a acestor proceduri în fața Curții Supreme. Această posibilitate a fost introdusă prin jurisprudență chiar înainte de intrarea în vigoare a noului cod (a se vedea Rezoluția Finală ResDH(2005)61 în cazul Puhk și Rezoluția Finală ResDH (2005)62 în cazul Veeber nr. 2). Potrivit autorităților estoniene, reclamantul nu s-a folosit de acest drept până în prezent.

Prin urmare, nici o altă măsură individuală nu pare a fi necesară în acest caz. II. Măsurile generale Se referă la cazul Taal, închis de o Rezoluție Finală (ResDH (2006)72), autoritățile estoniene au subliniat că încălcarea constatată în acest caz este, de asemenea, un incident izolat și au indicat că hotărârea Curții a fost tradusă în Estonian și publicată pe site-ul Oficiului de Informație al Consiliului Europei (www.coe.eee ) în vederea prevenirii încălcărilor similare. Hotărârea Curții a fost distribuită autorităților în cauză, în special instanțelor și procurorilor. Autoritățile estone consideră că publicarea și diseminarea hotărârii Curții sunt măsuri suficiente pentru a preveni încălcări similare.

Curtea nu a atribuit încălcarea în acest caz nici o deficiență specifică a legislației procedurale. Pe de altă parte, noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare la 01/07/2004, adică după încălcarea în acest caz și în cazul Taal. În conformitate cu dispozițiile noului Cod de procedură penală, un avocat de apărare poate solicita convocarea martorilor (art. 227) și o parte la procedură poate solicita la o audiere ca dovezi suplimentare să fie adăugate (art. 297). În plus, autoritățile estone au indicat că Curtea Supremă a Estoniei dă efect direct la hotărârile Curții Europene, astfel cum s-a demonstrat în cazurile anterioare cum ar fi Pukh (a se vedea Rezoluția Finală ResDH(2005)61). III.

Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamantul încălcării convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Estonia și-a respectat obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2010 la a 1100-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2010)156 [1] Execution of the judgment of the European Court of Human Rights Pello against Estonia (Application No. 11423/03, judgment of 12/04/2007, final on 10/12/2007) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”); Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final; Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the violation of the applicant’s right to a fair trial in that he had had no opportunity to examine some of the witnesses in the criminal proceedings against him (violation of Article 6, paragraphs 1 and 3(d)) (see details in Appendix); Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article 46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment; Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Recalling that a finding of violations by the Court requires,

over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate: - of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2010)156 Information about the measures to comply with the judgment in the case of Pello against Estonia Introductory case summary The case concerns the violation of the applicant’s right to a fair trial in criminal proceedings in which the applicant was convicted in 2002 without having had the opportunity to examine two witnesses whose testimony could have led to his acquittal (violation of Article 6, paragraph 1 and 3(d)). The European Court found that the domestic courts had failed to make every reasonable effort to ensure the attendance of the two witnesses before the court. In particular, the domestic courts did not order the police to compel the witnesses before the court and, moreover the court of appeal refused to question a witness who was present in the court room.

In conclusion, the European Court held that the constraints affecting the rights of the defence were such that the applicant could not be said to have received a fair trial. I. Individual measures The European Court did not award any just satisfaction to the applicant because his lawyer did not submit any claim within the time-limit. The applicant has already served his prison sentence and is no longer in prison. Furthermore, under the new Estonian Code of Criminal Procedure, which entered into force on 18/11/2006, any applicant convicted in violation of the Convention may submit a request for the reopening of such proceedings before the Supreme Court. This possibility was introduced through case-law even before the new Code came into effect (see Final Resolution ResDH(2005)61 in the case of Puhk, and Final Resolution ResDH (2005)62 in the case of Veeber No. 2). According to the Estonian authorities, the applicant has not availed himself of this right so far.

No other individual measure therefore seems to be necessary in this case. II. General measures Referring to the case of Taal which was closed by a Final Resolution (ResDH (2006)72), the Estonian authorities pointed out that the violation found in this case was also an isolated incident and indicated that the Court’s judgment had been translated into Estonian and published on the website of the Council of Europe Information Office ( www.coe.ee ) with a view to preventing similar violations. The Court’s judgment has been distributed to the authorities concerned, in particular to courts and prosecutors. The Estonian authorities consider that the publication and dissemination of the Court’s judgment are sufficient measures to prevent similar violations.

The Court did not attribute the violation in this case to any specific deficiency in the procedural legislation. On the other hand, the new Criminal Procedure Code has entered into force on 01/07/2004, i.e. after the violations in the present case and in the case of Taal took place. Pursuant to the provisions of the new Criminal Procedure Code, a defence lawyer may request the summonsing of witnesses (Article 227) and a party to the proceedings may request at a hearing that additional evidence be adduced (Article 297). In addition, the Estonian authorities indicated that the Supreme Court of Estonia gives direct effect to judgments of the European Court as demonstrated in previous cases such as Pukh (see Final Resolution ResDH(2005)61).

III. Conclusions of the respondent state The government considers that the measures adopted have fully remedied the consequences for the applicant of the violation of the Convention found by the European Court in this case, that these measures will prevent similar violations and that Estonia has thus complied with its obligations under Article 46, paragraph 1, of the Convention. [1] Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2010 at the 1100th meeting of the Ministers’ Deputies