M.E.G. c. FRANCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
M.E.G. c. FRANCE (CtEDO, 2010)
SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cererea nr. 42101/09 prezentată de M.E.G. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 7 decembrie 2010 într-un comitet compus din Mark Villiger, președintele Isabelle Berro-Lefevre, Ganna udkivska, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 6 august 2009 Având în vedere măsura provizorie indicată guvernului pârât în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, după ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA FAPTEI Hotărârea a fost introdusă de domnul M.E.G, un resortisant sudanez, născut în 1974 și rezident la Lyon Saint Exupery. El este reprezentat în fața Curții de către domnul S. Rahmani, avocată la Lyon. Guvernul francez ( În calitate de director al Ministerului Afacerilor Externe, este reprezentat de agentul său, dl E. Belliard. Reclamantul prezenta obiecțiuni întemeiate pe art. 3 din Convenția împotriva Franței, subminând, printre altele, riscul de a fi supus din nou unor tratamente inumane și degradante în Grecia, d a fi reținut din nou în condiții materiale deplorabile, și că trimiterea către Grecia constituia o întoarcere indirectă către o țară intermediară care nu își îndeplinește obligațiile internaționale de protecție a refugiaților și a reclamanților de azil. Invocând articolele 3 și 13 ale Convenției combinate, el se plângea de lipsa unei acțiuni suspensive de drept împotriva unui ordin de readmisie. Observațiile reclamantului din articolele 3 și 13 din convenție au fost comunicate guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea grefei a rămas fără răspuns. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din data de 1 În iunie 2010, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale era mai scurt și că nu a solicitat prelungirea acestuia. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, putea să șteargă o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns bine la reclamantul care nu a răspuns la aceasta. O ultimă scrisoare la 16 septembrie 2010, adresată avocatului reclamantului, a rămas fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 39 din regulament și să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Stephen Phillips Mark Villiger adjunct președinte