- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 decembrie 2010
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Dulush și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
Primă secțiune decizia nr. 17383/04 de Amir Dyrtykovich DULUSH și alții împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 14 decembrie 2010 ca Cameră compusă din: Christos Rozakis, președinte, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, George Nicolaou, judecători și Søren Nielsen, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 25 martie 2004, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: PROCEDURA Reclamanții, Amir Dyrtyk-oolovich Dulush, Orlan Kan oolovich Lamazhyk, Aleksandr Kyzyl-oolovich Barynmaa și dl Valeriy Nachyn-oolovich Tyulyush, sunt resortisanți ruși născuți în 1970, 1965, 1972 și, respectiv, 1971 și care în prezent îndeplinesc condiții de închisoare în Republica Tyva.
Ele au fost reprezentate în fața Curții de către dl S. Damdyn, un avocat practicant în Kyzyl. Guvernul contestat a fost reprezentat de dl Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 5 §§ § 1 și 3 din Convenție cu privire la presupusa ilegalitate și lungimea deținerii lor în reținere și în temeiul articolelor 6 și 13 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurii penale împotriva acestora și la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. La 4 septembrie 2008, Curtea a anunțat actuala cerere guvernului contestat.
La 16 ianuarie 2009, observațiile guvernului cu privire la admisibilitatea și meritul cererii au fost primite, iar la 21 ianuarie 2009, reclamanții au fost invitați să își prezinte observațiile scrise în răspuns până la 24 martie 2009. Prin scrisoarea din 24 februarie 2009 reprezentantul reclamanților a informat Curții că a avut dificultăți în prezentarea depunerii în numele reclamanților în limba engleză. Prin scrisoarea din 15 aprilie 2009 reprezentantul reclamanților a fost informat că reclamanții au fost autorizați să utilizeze limba rusă în procedura scrisă în fața Curții, în conformitate cu art. 3 din Regulamentul Curții. Termenul de depunere a observațiilor reclamanților cu privire la admisibilitatea și meritul cazului a fost prelungit până la 27 mai 2009. Nu a urmat niciun răspuns.
Prin scrisoarea din 8 septembrie 2009, trimisă prin post înregistrat, reclamanții au fost notificați că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor lor s-a expirat la 27 mai 2009 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reclamanții au fost atrase atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. Prin scrisoarea din 24 noiembrie 2009 reprezentantul reclamanților a informat din nou Curtea că a avut dificultăți în prezentarea în numele reclamanților în limba engleză.
La 18 decembrie 2009, Registrul a trimis reprezentantului, prin post înregistrat, o copie a scrisorii sale din 15 aprilie 2009. Prin scrisoarea din 14 aprilie 2010 reprezentantul reclamanților pentru a treia oară a informat Curtea că a avut dificultăți în prezentarea în numele reclamanților în limba engleză. Prin scrisoarea din 10 mai 2010, trimisă prin post înregistrat, Registrul a informat din nou reprezentantul că reclamanții au primit permisiunea de a face observațiile lor în rus. Atenția reclamanților a fost atrasă din nou la art. 37 § 1 litera (a) din Convenție. Registrul a anunțat în continuare o traducere neoficială a corespondenței sale. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție.
, Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Președintele
FIRST SECTION
DECISION Application no. 17383/04 by Amir Dyrtykovich DULUSH and Others against Russia The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 14 December 2010 as a Chamber composed of: Christos Rozakis, President, Nina Vajić, Anatoly Kovler, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, George Nicolaou, judges, and Søren Nielsen, Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 25 March 2004, Having deliberated, decides as follows: PROCEDURE The applicants, Mr Amir Dyrtyk-oolovich Dulush, Mr Orlan Kan ‑ oolovich Lamazhyk, Mr Aleksandr Kyzyl-oolovich Barynmaa and Mr Valeriy Nachyn-oolovich Tyulyush, are Russian nationals who were born in 1970, 1965, 1972 and 1971 respectively and who are currently serving terms of imprisonment in the Republic of Tyva.
They were represented before the Court by Mr S. Damdyn, a lawyer practising in Kyzyl. The respondent Government were represented by Mr G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights. The applicants complained under Article 5 §§ 1 and 3 of the Convention about the alleged unlawfulness and length of their detention on remand and under Articles 6 and 13 of the Convention about the excessive length of the criminal proceedings against them and lack of an effective domestic remedy in this respect. On 4 September 2008 the Court gave notice of the present application to the respondent Government.
On 16 January 2009 the Government’s observations on the admissibility and merits of the application were received, and on 21 January 2009 the applicants were invited to submit their written observations in reply by 24 March 2009. By letter dated 24 February 2009 the applicants’ representative informed the Court that he had difficulties in making the submissions on behalf of the applicants in English. By letter of 15 April 2009 the applicants’ representative was informed that the applicants had been granted leave to use the Russian language in the written proceedings before the Court in accordance with Rule 34 § 3 of the Rules of Court. The time-limit for submission of the applicants’ observations on the admissibility and merits of the case was extended until 27 May 2009. No response followed.
By letter dated 8 September 2009, sent by registered post, the applicants were notified that the period allowed for submission of their observations had expired on 27 May 2009 and that no extension of time had been requested. The applicants’ attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. By letter dated 24 November 2009 the applicants’ representative once again informed the Court that he had difficulties in making submissions on behalf of the applicants in English. On 18 December 2009 the Registry sent to the representative, by registered post, a copy of its letter of 15 April 2009. By letter dated 14 April 2010 the applicants’ representative for the third time informed the Court that he had difficulties in making submissions on behalf of the applicants in English.
By letter dated 10 May 2010, sent by registered post, the Registry once again informed the representative that the applicants had been granted leave to make their submissions in Russian. The applicants’ attention was once again drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention. The Registry further enclosed an unofficial translation of its correspondence. No response followed. THE LAW The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1 in fine , the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.
In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases. Søren Nielsen Christos Rozakis Registrar President