GRĂJDAN AND ALEXANDRU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Partly struck out of the list;Partly inadmissible
GRĂJDAN AND ALEXANDRU v. ROMANIA (CtEDO, 2024)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Numărul de cerere: 64443/16 și 10967/17 Nicolae-Silviu GRĂJDAN împotriva României și Marian-Robert ALEXANDRU împotriva României (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea secțiunea), ședința la 21 martie 2024 în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda , președintele Anne Louise Bormann , Sebastian Rădulețu , judecători și Viktoriya Maradodina , Grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspunsul reclamantului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este consemnată în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție au fost comunicate guvernului român („Guvernului”). Asociația Dreptului cererilor Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Plângerile în temeiul articolului 3 din Convenție (condiții de detenție necorespunzătoare) După examinarea tuturor materialelor dinainte de aceasta, Curtea consideră că, din motivele menționate mai jos, prezentele cereri sunt inadmisibile. Reclamanții se plângeau în legătură cu condițiile inadecvate ale detenției lor. Guvernul a susținut că reclamanții nu au scăpat de remediile eficace disponibile pentru plângerile referitoare la condițiile inadecvate ale detenției lor, deoarece acțiunile din tort au devenit un remediu eficace pentru plângerile similare cu cele ale reclamanților, permițând-le să aibă recunoscută încălcarea Convenției, fie explicit, fie în substanță, și să primească compensații adecvate și suficiente la nivel intern. Prin urmare, ei au invitat Curtea să declare cazurile inadmisibile. Curtea reamintește că în Polgar v. România , nr. 39412/19, §§ 96, 20 iulie 2021, a susținut că o acțiune în tort, pe baza articolelor 1349 și 1357 din Codul Civil român, interpretat în mod konsecvent de instanțe naționale, reprezentase din 13 ianuarie 2021 un remediu eficace pentru condițiile de detenție pentru reclamanții care nu mai erau ținuți în condiții care se presupuneau contrarie Convenției. ulterior, în Vlad v. România (dec.), nr. 122/17, 15 noiembrie 2022, §§§22, 32, Curtea a considerat oportună aplicarea unei excepții la principiul general că eficacitatea unui anumit remediu trebuie evaluată în legătură cu data în care a fost depusă cererea. Din toate motivele de mai sus și având în vedere tot materialul în posesia sa, întrucât reclamanții au încetat să fie ținuți în condiții de detenție care se presupune că au fost împotriva Convenției după momentul în care acțiunea de tort a fost considerată ca fiind un remediu eficace (a se vedea, mutatis mutandis, Polgar, § 96 și Vlad) , § 23, ambele citate mai sus; a se vedea tabelul adăugat pentru detalii suplimentare), dar nu a informat Curtea de a aduce o astfel de acțiune în fața instanțelor interne, cererea lor în partea, astfel cum este indicată în tabelul adăugat, trebuie respinsă pentru nerecuperarea remediilor interne. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că aceste plângeri trebuie respinse din cauza faptului că căile de recurs interne nu au fost epuizate, în conformitate cu art. 35 §§ 1 și 4 din Convenție. 3 din Convenția se referă la condițiile de detenție petrecute în închisoarea Arad în diferite perioade între 14 iunie 2013 și 23 decembrie 2019. Prin scrisoarea primită la 24 ianuarie 2024, reclamantul a informat Curții că a beneficiat de remediul compensator intern prevăzut prin Legea nr. 169/2017 în cursul acestei perioade și că cererea sa se referă la condițiile inadecvate de deținere ulterioară datei în care a fost pusă în aplicare remediul compensatoriu respectiv. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să urmărească această parte a cererii sale în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (a) din Convenție și, prin urmare, aceaceasta ar trebui să fie eliminată din lista de cazuri a Curții. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; decide să atace partea cererii nr. 10967/17 privind detenția reclamantului în închisoarea Arad în diferite perioade între 14 iunie 2013 și 23 decembrie 2019 din lista cazurilor în continuare la retragerea reclamantului; Declarați restul cererilor inadmisibile. Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 11 aprilie 2024. {signature_p_2} Viktoriya Maradodina Branko Lubarda Președintele Adjunct Secretar interimar APENSĂ Lista cererilor care pun plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (condiții neadecvate de detenție) nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul de naștere Începe și încheiere Data de durată 64443/16 21/02/2017 Nicolae Silviu GRĂJDAN 1987 Prizonă Rahova 14/04/2020 la 03/04/2023 2 an(e) și 11 luni(e) și 21 zile(e) 10967/17 28/02/2017 Marian Robert ALEXANDRU 1979 Prizonă Rahova 24/12/2019 la 05/03/2023 3 ani și 2 luni și 10 zile