AFFAIRE DI MATTEO ET AUTRES c. ITALIE

RESPONDENT

ITA

HOTĂRÂRE

21.12.2010

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE DI MATTEO ET AUTRES c. ITALIE (CtEDO, 2010)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZII DI MATTEO ȘI ALTELE c. ITALIA (Cercetările nr. 7303/03, 7610/03, 7614/03 și 7616/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 21 decembrie 2010 DEFINITIVF 21/03/2011 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cazul Di Mateo și al altor c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tosokens, președinte, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Guido Raimondi, judecători, și Françoise Elens-Passos, asistentă de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 30 noiembrie 2010, Întocmirea hotărârii adoptate la această dată de procedură La originea cauzei se află patru cereri (n 7303/03, 7610/03, 7614/03 și 7617/03) îndreptate împotriva Republicii Italiene și ale căror resortisanți ai acestui stat, ( Reclamanții sunt reprezentați de domnul S. de Nigris de Maria, avocatul din Benevent. Detaliile privind reclamanții și datele de introducere a cererilor sunt prezentate în tabelul din anexa la prezenta hotărâre. Guvernul italian (atît) a fost reprezentat de agentul său, de fostul său agent, dl I.M. Braguglia, și de fostul său coagent, dl N. Lettieri. La 29 iunie 2006 (n. 7603/03 și 7614/03) și la 30 august 2006 (n 7610/03 și 7616/03), Curtea a decis să comunice cererile guvernului. Astfel cum permitea art. 29 alineatul (3) din convenție, în vigoare la acea dată, Curtea a decis, de asemenea, că va fi examinată în același timp admisibilitatea și fondul cererilor. Reclamanții, părți la proceduri judiciare, au sesizat instanțele competente în sensul legii Dreptul și practica internă relevantă figurează în Hotărârea Cocchiarella c. Italia ([GC], n 64886/01, §§ 23-31, CEDO 2006-V). ÎN DREPTUL PRIVIND CONCUZIA RESPECTELOR, având în vedere similitudinea cererilor cu privire la faptele și la problema de fond pe care le prezintă, Curtea consideră necesară aderarea acestora și decide să le examineze împreună într-o singură hotărâre. II. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții se plâng de durata principalelor proceduri și de insuficiența despăgubirilor. În acest sens, art. 6 alin. (1) din Convenție este formulat art. 6 alin. (1) din Convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) cu privire la admisibilitatea Neobosită a căilor de atac interne 11. Guvernul ridică o excepție de la neobosirea căilor de atac interne. El susține că Curtea ar fi suspendat examinarea cererilor ca urmare a deciziei reclamanților de a invoca remediul introdus prin legea Pinto Cu toate acestea, Comisia consideră că, în cazul în care o măsură de ajutor nu poate fi considerată compatibilă cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, aceasta nu poate fi considerată compatibilă cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Curtea observă că, spre deosebire de cauza Brusco , în care recurentul a indicat că nu dorește să se prevaleze de remediul oferit de legea Prin urmare, Curtea consideră că este necesar să se respingă excepția (a se vedea mutatis mutandis Luigi Serino c. Italia, nr. 679/03, § 15-16, 19 februarie 2008). Guvernul ridică o excepție de întârziere, în măsura în care reclamanții ar fi solicitat Curții să reia examinarea cererilor lor la mai mult de un an de la încheierea procedurilor privind acest aspect. Aceasta ar duce la încălcarea unui principiu general care ar impune unui reclamant să furnizeze informații cu privire la cererea sa în termen de un an de la suspendare. 14. Indiferent de orice alte considerente, Curtea constată că din dosarele cererilor reiese că reclamanții nu și-au întrerupt niciodată corespondența cu aceasta pentru perioade care ar putea demonstra o lipsă de interes pentru menținerea cererilor lor și că, în special, au informat Curtea cu privire la rezultatul procedurilor 7603/03 și 7616/03), 29 ianuarie 2003 (n 7614/03) și 10 februarie 2003 (n 7610/03). Prin urmare, Comisia consideră că trebuie respinsă excepția. Calitatea victimei 15. Guvernul susține că reclamanții nu mai pot să-și asume responsabilitatea pentru încălcarea art. 6 alin. 16 Curtea, după examinarea tuturor faptelor cauzelor și a argumentelor părților, consideră că redresarea s-a dovedit insuficientă (a se vedea Delle Cave și Corrado c. Italia, n 14626/03, § 26-31, 5 iunie 2007 Cocchiarella c. Italia, citată anterior, §§ 69-98) și că despăgubirile Pinto Nu au fost plătite în termen de șase luni de la data la care hotărârea Curții de Apel Pinto a devenit executorie (Cocchiarella c. Italia, citată anterior, § 89). Prin urmare, reclamanții pot oricând să se autopedepsească, în sensul articolului 34 din convenție. Concluzie 17. Curtea constată că cererile nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate înscriși la art. 35 alineatul (3) din convenție. Prin urmare, le declară admisibile. Pe fond 18. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din speță și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender c. Franța, [GC], n 30979/96, CEDO 2000 VII). 19. După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în acest caz. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurilor în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se șteargă numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Cererea de despăgubire pentru prejudiciul moral 7603/03 8 638 EUR 7610/03 7 916 EUR 7614/03 17 651 EUR 7616/03 24 000 EUR (6 000 EUR pentru fiecare dintre cei patru solicitanți) 22. Guvernul consideră că reclamanții au fost despăgubiți în mod corespunzător și suficient în cadrul acțiunii Având în vedere soluția adoptată în Hotărârea Cocchiarella (citată la punctul 139-142 și 146) și hotărând în echitate, Curtea alocă reclamanților suma indicată în tabelul de mai jos, în comparație cu sumele pe care le-ar fi acordat în absența unor căi de atac interne, având în vedere obiectul fiecărui litigiu și existența unor întârzieri imputabile reclamanților. Suma pe care Curtea ar fi acordat-o în absența unor căi de atac interne Procentul alocat de instanța judecătorească Pinto Somme acordat pentru daună morală 6030/03 6 500 EUR 23 % 425 EUR, precum și 900 EUR (întârzierea plății în despăgubire (întârziat plata despăgubirii mai puțin de 7616/03 000 EUR 21 % 200 EUR, precum și 100 EUR (întârzierea plății despăgubirii mai întâi Pinto Plăți și cheltuieli de judecată 24 de note de plată, avocatul reclamanților solicită 5 971 EUR în fiecare instanță pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată legate de procedura Pinto și de cele angajate în fața Curții. 25. Guvernul nu s-a pronunțat asupra acestui punct. 26. Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale, alocarea cheltuielilor și a cheltuielilor de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (can și alții c. Turcia, n În plus, cheltuielile de judecată pot fi recuperate numai în măsura în care se referă la încălcarea constatată (a se vedea, de exemplu, Beyeler c. Italia (satisfacție echitabilă) [GC], nr 33202/96, § 27, 28 mai 2002 Sahin c. Germania [GC], 30943/96, § 105, CEDO 2003 VIII 27. În cazul de față și ținând seama de documentele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă alocarea a 1 000 EUR în fiecare cerere pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, hotărăște să unească cererile și să le examineze împreună într-o singură hotărâre Declară cererile admisibile Dicționar 6 alin. (1) din Convenție afirmă că statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume pentru daune morale reclamanților: 3 325 EUR (trei mii trei sute douăzeci și cinci de euro) 7610/03: 4 525 EUR (patru mii cinci sute douăzeci și cinci de euro) (iii 7614/03: 4 740 EUR (patru mii șapte sute patruzeci de euro) 7616/03: 10 300 EUR (zece mii trei sute de euro). pentru cheltuieli și cheltuieli 000 EUR (mii de euro) în fiecare cerere că sumele acordate mai sus trebuie adăugate la orice sumă care poate fi datorată ca impozit de către solicitanți că, de la expirarea termenului respectiv și până la plată, aceste sume se majorează cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererile de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză și apoi comunicată în scris la 21 decembrie 2010, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 77 alineatul (3) din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte ANEXĂ Număr de cerere și data introducerii Detalii solicitante(s) Procedura principală și procedura Pinto mai puțin de 7603/03, introdusă la 12 iunie 2000 Adele DI MATTEO resortisant italian, născută în 1939, cu reședința la Paduli (Benevent) Procedura principală : recunoașterea dreptului la o pensie obișnuită de invaliditate. Prima instanță : judecător de instanță din Benevent (RG 4684/96), de la 23 iulie 1996 la 20 decembrie 2001 procedura: Pinto Curtea de Apel de la Roma, introdusă la 3 octombrie 2001, sumă solicitată 30 000 de lire [15 493,71 EUR (EUR) ] pentru daune morale. Decizia din 14 decembrie 2001 martie 2002, depusă la 16 mai 2002; constatare a încălcării; 1 500 EUR pentru daune morale și 900 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Data deciziei finale: 1 iulie 2003. Data comunicării către Curte a rezultatului procedurii naționale: 26 iulie 2002. Data plății în instanță: 22 iunie 2004 760/03, introdusă la 9 noiembrie 2000 Silvana PALOMBI, resortisant italian, născută în 1947; rezident în Benevent Procedura principală: recunoașterea dreptului la o indemnizație de însoțire. Prima instanță: judecător de instanță din Benevent (RG nr. 6592/96), de la 6 decembrie 1996 până la 6 noiembrie 2001 (procedură) Pinto Curtea de Apel de la Roma, a introdus la 18 iulie 2001, suma solicitată 30 000 000 de lire [15 493,71 EUR (EUR) ] pentru daune morale. Decizia din 7 martie 2002, depusă la 6 mai 2002: constatarea încălcării; 1 500 EUR pentru daune morale și 1 000 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Data deciziei definitive: 21 iunie 2003. Data comunicării către Curte a rezultatului procedurii naționale: 10 februarie 2003. Data plății în instanță La 4 februarie 2000, Filomena EPIFANIA resortisant italian, născută în 1965, cu reședința la Sant'Agata de' Goti (Benevent) Procedura principală: recunoașterea dreptului la plata alocațiilor de invaliditate (assegno di invalidità Prime instance: judecător de instanță din Benevent (RG 4530/96), în perioada 19 iulie 1996-8 mai 2001. A doua instanță: instanță din Napoli (RG) 3899/01), de la 21 septembrie 2001 până la 25 mai 2006 (ultima informație furnizată de reclamantă) Procedura: Pinto Curtea de Apel de la Roma, introdusă la 3 octombrie 2001, suma solicitată 20 000 000 de lire [10 329,14 EUR] pentru daune morale. Decizia din 7 martie 2002, depusă la 6 mai 2002; constatarea încălcării; 800 EUR pentru daune morale și 800 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Data deciziei finale: 21 iunie 2003. Data comunicării către Curte a rezultatului procedurii naționale: 29 ianuarie 2003. Data plății în despăgubire: 19 iulie 2005 7616/03 introdusă la 31 martie 1999 Maria BARBATELLI, Violetta Giuseppina COVIELLO, Giuseppina COVIELLO și Carlo Alberto COVIELLO, cetățeni italieni. Constituite în procedură la 7 iunie 2006, în calitate de moștenitori ai lui Angelo COVIELLO, reclamant originari decedați la 30 august 2005 Procedura principală: rambursare a unei sume de aproximativ 45 023 000 de lire [23 252,44 EUR (EUR) ] Tribunalul de Benevent (RG 349/85) între 5 martie 1985 și 22 februarie 2005. Procedura Pinto Curtea de Apel de la Roma, introdusă la 3 octombrie 2001, suma solicitată 80 000 (41 316,55 EUR) pentru daune morale. Decizia din 25 februarie 2002, depusă la 23 aprilie 2002; constatarea încălcării; 5 500 EUR pentru daune morale și 800 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Data deciziei definitive: 8 iulie 2003. Data comunicării către Curte a rezultatului procedurii naționale: 26 iulie 2002. Data plății despăgubirii: 3 aprilie 2006