GUBENSEK v. SLOVENIA

Decizia nr. 25867/06, de către Roman GUBENŠEK împotriva Sloveniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 25 ianuarie 2011 în calitate de comitet compus din: Elisabet Fura, președinte, Boštjan M. Zupančič, Ineta Ziemele, judecători și Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 29 mai 2006, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul respondent, deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Solicitarea a fost depusă de dl Roman Gubenšek, un național sloven care s-a născut în 1973 și locuiește în Podčetrtek. El a fost reprezentat în fața Curții de dl D. Mikša, un avocat care practică în Celje. Guvernul sloven (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul a fost parte în procedurile civile care au fost în cele din urmă rezolvate mai puțin de trei luni de la punerea în aplicare a Actului privind protecția dreptului la un proces fără întârziere nejustificată („Legea 2006”). Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata excesivă a procedurilor civile și în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în acest sens. La 8 septembrie 2009, acest caz a fost comunicat guvernului, care și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și meritul. Observațiile au fost transmise reclamantului, care a fost invitat să-și prezinte propriile observații. Nu a fost primit niciun răspuns scris de Registru. Prin scrisoarea din 25 martie 2010, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor a expirat la 19 februarie 2010 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reprezentantul reclamantului a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reprezentantul reclamantului a primit această scrisoare la 29 martie 2010. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Marialena Tsirli Elisabet Fura Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 25867/06

by Roman GUBENŠEK

against Slovenia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 25

January 2011 as a Committee composed of:

Elisabet Fura,

President,

Boštjan M. Zupančič,

Ineta Ziemele,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 29 May 2006,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The application was lodged by Mr Roman Gubenšek, a Slovenian national who was born in 1973 and lives in Podčetrtek. He was represented before the Court by Mr D. Mikša, a lawyer practising in Celje. The Slovenian Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows:

The applicant was a party to civil proceedings which were finally resolved less than three months after the implementation of the Act on the Protection of the Right to a Trial without Undue Delay (“the 2006 Act”).

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of civil proceedings and under Article

13 of the Convention about the lack of an effective domestic remedy in that regard.

THE LAW

On 8 September 2009 the case was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. The observations were forwarded to the applicant, who was invited to submit his own observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 25 March 2010, sent by registered post, the applicant’s representative was notified that the period allowed for submission of the observations had expired on 19 February 2010 and that no extension of time had been requested. The applicant’s representative’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant’s representative received this letter on 29 March 2010. However, no response has been received.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Marialena Tsirli

Elisabet Fura

Deputy Registrar

President