TONER v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul, dl Ciaran Toner, este un național irlandez născut în 1979 și locuiește în Belfast. El a fost reprezentat de McCann & McCann, o firmă de avocati cu sediul în Belfast. Guvernul Regatului Unit (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna E. Willmott, a Oficiului Externo și Commonwealth. Prin cerere către directorul electoral al Irlandei de Nord din 31 ianuarie 2007, reclamantul a solicitat includerea în registrul electoral al Irlandei de Nord. Reclamantul a fost la momentul cererii de deținut în închisoarea HM Maghaberry. Solicitarea a fost făcută în vederea alegerilor în curs de desfășurare a Adunării Irlandei de Nord, care urmează să se desfășoare la 7 martie 2007. Termenul limită pentru înregistrare pentru a vota în alegerile din 7 martie 2007 a fost 11 ianuarie 2007. La data acestui termen, reclamantul a fost condamnat la închisoare cu un total de cinci ani impus în iunie și decembrie 2005. Prin scrisoarea din 12 februarie 2007, cererea a fost refuzată. Directorul electoral a concluzionat că, în temeiul articolelor 3 și 4 din Legea privind reprezentarea populației din 1983 (așa cum a fost modificată), reclamantul nu a putut vota din punct de vedere juridic ca urmare a statutului său de persoană condamnată în prezent reținută (a se vedea punctele 11-13 de mai jos). Reclamantul, împreună cu un alt prizonier deținut, a depus o cerere de revizuire judiciară a deciziei șefului ofițer electoral. El a solicitat diferite forme de ajutor, inclusiv o declarație de faptul că dezqualificarea reținutelor condamnate care votează în mod condamnat conținută în secțiunea 3 și 4 din Legea din 1983 nu se aplică viitoarelor alegeri la Adunarea Irlandei de Nord; o declarație de care are dreptul de a vota la Adunarea Irlandei de Nord și orice viitoare alegeri la Adunarea Irlandei de Nord; daunele pentru încălcarea drepturilor sale în temeiul Convenției; și o declarație de că art. 4 din Ordinul 2001 al Adunării Irlandei de Nord (a se vedea punctul 14 de mai jos) nu era compatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 și nu ar trebui aplicate la viitoarele alegeri la Adunarea Irlandei de Nord. În contextul procedurii de revizuire judiciară, avocatul guvernului a susținut că chiar dacă, având în vedere hotărârea acestei Curte în Hirst c. Regatul Unit (n. 2) [GC], nr. 74025/01, ECHR 2005IX, Guvernul a urmărit opțiunea de a permite unii deținuți să voteze în funcție de durata condamnării lor, acestea au fost puțin probabile să propună că deținuții care îndeplinesc condamnarea atâta timp cât reclamantul ar trebui să aibă dreptul de a vota în timp ce este reținut. În plus, s-a subliniat că reclamantul nu și-a depus cererea de a fi înscrisă în registrul electoral până la termenul limită de participare la alegerile din 7 martie 2007. La 2 martie 2007, Curtea Înaltă de Justiție a Irlandei de Nord a respins cererea de reexaminare judiciară. Gillen J a considerat că hotărârea din Hirst, citată mai sus, a acordat Regatului Unit o marjă de apreciere în ceea ce privește decizia de a asigura respectarea drepturilor garantate de art. 3 din Protocolul nr. Consider că instanța [Strasbourg] a lăsat în mod deliberat metoda de conformitate în mâinile statelor contractante sub rezerva vetoului suprem al instanței ... Prin urmare, nu văd nimic intrinsec objectiv cu privire la diferitele opțiuni care sunt examinate de propunerile guvernamentale conținute în documentul de consultare din 14/12/06, care constituie răspunsul său la hotărârea Hirst. Consecințele acesteia sunt că nu numai dl Sweeney [Director adjunct, Drepturi și Relații Internaționale în Hotărârea Politică de la Biroul Irlandei de Nord], care are dreptul de a spune ... Guvernul nu este probabil să propună că deținuții care îndeplinesc condamnarea atâta timp cât cei din reclamanții ar trebui să aibă dreptul de a vota în timp ce sunt deținuți, dar sunt lăsat fără convingere în mod singular că reclamanții sunt în prezent sau vor fi capabili să depună drept de vot. Resping argumentul dlui Larkin [pentru reclamanții] că, deoarece o interdicție pătrată asupra deținuților este incompatibilă cu Convenția care, cumva, transformă în propunerea că toți deținuții au dreptul de a vota în prezent până când vidul este umplut. În opinia mea, care nu este conformă cu principiul și cu logica și cu siguranță nu găsește nicio autoritate în Hirst, care recunoaște în mod expres faptul că restricțiile prevăzute la art. 3 Protocolul 1 sunt justificate cu condiția ca acestea să urmărească un obiectiv legitim și să fie proporționale.” 7. El a adăugat: „În afară de cunoștințele lor din noiembrie 2006 că o alegere urma să fie în viitorul apropiat, aceste proceduri nu au fost lansate până la 15 februarie 2007 într-un moment în care acordarea ajutorului solicitat ar fi cauzat potențial confuzie maximă, perturbare și deșeuri de bani publici deja efectuate. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul ambelor reclamante care nu au reușit să se înregistreze pentru a vota la timp. Aceste factori ar trebui doar să stingă orice sentiment de nedreptățire a acestor solicitanți în acest moment.” 8. Reclamantul a fost eliberat din închisoare la 11 aprilie 2007. Curtea de Apel a respins apelul reclamantului la 6 iunie 2007. 10. La 23 octombrie 2007, Camera Lordilor a refuzat să facă apel. 11. Secțiunea 3 din Legea privind reprezentarea poporului 1983 („Legea 1983”) prevede: „(1) O persoană condamnată în timpul în care este reținută într-o instituție penală în conformitate cu condamnarea sa ... este legal incapabilă de a vota la orice alegere parlamentară sau locală.” 12. Discalificarea nu se aplică persoanelor închinuite pentru dispreciere a instanței [art. 3 alineatul (2) litera (a)] sau persoanelor închise numai pentru incumpărare, de exemplu, plătesc o amendă (art. 3 alineatul (2) litera (c)). 13. Secțiunea 4 din Legea din 1983 prevede: „ (1) O persoană are dreptul de a fi înregistrată în registrul electorilor parlamentari pentru orice circumscripție sau parte a unei circumscripții în cazul în care, la data relevantă a acestuia – (a) este rezidentă în circumscripție sau în partea respectivă; (b) nu este supusă nici o incapacitate juridică de a vota (în funcție de vârstă); ... (3) O persoană are dreptul de a fi înregistrată în registrul electorilor guvernamentalului local pentru orice arie electorală dacă la data respectivă el-a) rezidă în acest domeniu; (b) nu este supusă nici o incapacitate juridică de a vota (în funcție de vârstă); ...” 14. Ordinul 2001 al Adunării Irlandei de Nord („Ordinul 2001”) prevede următoarele: „4. O persoană are dreptul de a vota la alegerile Adunării într-o circonscription dacă în ziua sondajului ar avea dreptul de a vota ca alegător la alegerile locale într-o zonă electorală de district, total sau parțial inclusă în această circonscription.” 15. Secțiunea 3 din Legea privind drepturile omului din 1998 („Legea privind drepturile omului”) prevede următoarele: „ (1) În măsura în care este posibil să se facă acest lucru, legislația primară și legislația subordonată trebuie citită și să aibă efect într-un mod care este compatibil cu drepturile Convenției. (2) Secțiunea (a) se aplică legislației primare și legislația subordonată ori de câte ori a fost promulgată; ...” 16. Secțiunea 4 din lege prevede: „(1) Subsecțiunea (2) se aplică în orice procedură în care o instanță determină dacă o dispoziție a legislației primare este compatibilă cu un drept al Convenției. (2) Dacă instanța este convinsă că dispoziția este incompatibilă cu un drept al Convenției, aceasta poate face o declarație a incompatibilității respective. ...” 17. În sfârșit, art. 6 alineatul (1) din lege prevede că este ilegal ca o autoritate publică să acționeze într-un mod incompatibil cu dreptul la convenție. Secțiunea 6 alineatul (2) clarifică faptul că: „subsecțiunea (1) nu se aplică unui act în cazul în care – (a) ca urmare a unei sau mai multe dispoziții ale legislației primare, autoritatea nu ar fi putut acționa diferit; sau (b) în cazul unei sau mai multe dispoziții ale legislației primare care nu pot fi citite sau dau efect într-un mod care este compatibil cu drepturile convenției, autoritatea a acționat astfel încât să poată pune în aplicare sau să pună în aplicare aceste dispoziții.” 18. În Smith vs. Scott 2007 SLT 137, Curtea de Apel pentru înregistrare din Scoția a considerat refuzul ofițerului de înregistrare electorală pentru Clackmananshire, Falkirk și Stirling de a înscrie un prizonier condamnat în registrul electoral pe baza secțiunilor 3 și 4 din Legea din 1983, în anticiparea alegerilor către Parlamentul Scoțian. Secretarul de stat a acordat în cadrul procedurii că, având în vedere hotărârea acestei Curte în Hirst, citată mai sus, art. 3 alineatul (1) din Legea din 1983, era incompatibil cu art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție și că drepturile recurentei în temeiul acestui articol au fost încălcate. El a acceptat, de asemenea, că în sensul articolului 3 din Protocolul nr. 1 Parlamentul Scoțian era un legislator. 19. Curtea de Apel pentru înregistrare și-a pronunțat hotărârea la 24 ianuarie 2007. Acesta a refuzat să „reducă” legislația electorală în temeiul articolului 3 din Legea privind drepturile omului (a se vedea punctul 15 mai sus) pentru a permite votul deținuților. Cu toate acestea, a făcut o declarație de incompatibilitate în ceea ce privește art. 3 alineatul (1) din Legea din 1983 (a se vedea punctul 16 mai sus). 20. Mai multe detalii privind provocările juridice aduse de a servi prizonierii din diferitele jurisdicții ale Regatului Unit sunt prezentate în hotărârea Curții în Regatul Unit, nr. 60041/08 și nr. 60054/08, §§ 27-40, 23 noiembrie 2010.