Nourmagomedov împotriva Rusiei

Rezoluția CM/ResDH(2011) 30 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Nurmagomedov împotriva Federației Ruse (Recherche n 30138/02, Hotărârea din 7 iunie 2007, definitivă la 7 septembrie 2007) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcarea convenției constatată de Curte în această cauză privește o încălcare a dreptului de cerere individuală al reclamantului din cauza refuzului autorităților penitenciare de a transmite scrisoarea sa Curții Europene (încălcarea articolului 34) (a se vedea detaliile în limba engleză) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.

În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor astfel de încălcări; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexa), pe care și le-a îndeplinit în temeiul art. 46 alin. 2 din Convenția din prezenta cauză și DECIDE d .n.

. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)30 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Nurmagomedov împotriva Federației Ruse Rezumat introductiv al cauzei În plus, Comisia a considerat că, în cazul în care ar fi fost necesară o măsură de ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, Comisia ar fi trebuit să ia în considerare faptul că, în conformitate cu art. 107 alineatul (1) din TFUE, măsura nu ar fi fost considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) litera (c) din TFUE. Curtea Europeană a considerat că, prin acest refuz, autoritățile naționale au încercat să descurajeze sau chiar să împiedice, reclamantul a formulat o acțiune prevăzută de Convenție.

Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Proaspăte & de cheltuieli Total 500 EUR 250 EUR 750 EUR Plătit la 03/12/2007 b) Măsuri individuale Curtea a acordat o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a încălcării constatate. Nu pare necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Această cauză trebuie să se apropie de cauza Poleshuk (n 60776/00, Hotărârea din 7 octombrie 2004, Rezoluția finală CM/ResDH(2008)19). În cazul în care cauza Poleschuk se referă la o încălcare a dreptului de recurs individual al reclamantului din cauza refuzului autorităților din statul membru în cauză de a trimite scrisorile sale Curții Europene, în timp ce acesta se afla într-un centru de detenție provizorie, măsurile adoptate de autoritățile ruse în urma acestei cauze se aplică și persoanelor aflate în colonii penitenciare.

În acest sens, Curtea Europeană de Justiție salută, în hotărârea sa, adoptarea acestor măsuri de către autoritățile ruse. Curtea Europeană a indicat în special că, la 8 decembrie 2003, Codul penal a fost modificat pentru a pune capăt cenzurii corespondenței întreținute cu Curtea. În plus, prin circularele din 23 octombrie 2001 și 21 noiembrie În 2003, personalului coloniei i s-a reamintit că trebuie să respecte dreptul deținuților de a sesiza Curtea. Curtea a subliniat, de asemenea, că aceste evoluții erau în afara domeniului de aplicare al dreptului individual de a face recurs al reclamantului (a se vedea punctele 54 și 55 din hotărârea pronunțată).

La art. 91 alineatul (2) din Codul penal, modificat la 8 decembrie 2003 și la art. 53 din Regulamentul de procedură al instituțiilor corecționale adoptat la 3 noiembrie 2005 prin Decretul nr 205 al Ministerului Justiției din Rusia prevede, într-adevăr, că corespondența cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu face obiectul niciunei cenzuri. În plus, hotărârea pronunțată în cauza Nurmagomedov a fost transmisă Biroului Procurorului General, președintelui Curții Supreme și Curții Constituționale, reprezentantului președintelui Federației Ruse în regiunea centrală și a fost, de asemenea, difuzat la antenele regionale ale Serviciului Federal de Justiție și procurorilor regionali. III.

Concluziile statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Federația Rusă și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 10 martie 2011 în cadrul celei de-a 1108-a ședințe a delegaților miniștrilor

Résolution CM/ResDH(2011)30 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Nurmagomedov contre Fédération de Russie (Requête n o 30138/02, arrêt du 7 juin 2007, définitif le 7 septembre 2007) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne une atteinte au droit de requête individuelle du requérant en raison du refus des autorités pénitentiaires de transmettre sa lettre à la Cour européenne (violation de l’article 34) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que, dans le délai imparti, l’Etat défendeur a versé à la partie requérante,

la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)30 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Nurmagomedov contre Fédération de Russie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne le refus de l’administration d’une colonie pénitentiaire de transmettre la lettre du requérant (requête) à la Cour européenne en mai 2002. Le refus aurait été motivé par le fait que le requérant n’avait pas préalablement soumis aux autorités nationales le grief qu’il formulait dans sa lettre. La Cour européenne a estimé que, par ce refus, les autorités nationales avaient cherché à décourager, voire à empêcher, le requérant d’exercer un recours prévu par la Convention.

I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - 500 EUR 250 EUR 750 EUR Payé le 03/12/2007 b) Mesures individuelles La Cour a accordé une satisfaction équitable au titre du dommage moral subi en raison de la violation constatée. Aucune autre mesure individuelle ne semble nécessaire. II. Mesures générales Cette affaire est à rapprocher de l’affaire Poleshchuk (n o 60776/00, arrêt du 7 octobre 2004, Résolution finale CM/ResDH(2008)19). Si l’affaire Poleschchuk concernait une violation du droit de recours individuel du requérant en raison du refus des autorités pénitentiaires d’expédier ses lettres à la Cour européenne alors que celui-ci se trouvait dans un centre de détention provisoire, les mesures adoptées par les autorités russes à la suite de cette affaire sont aussi applicables aux personnes détenues dans des colonies pénitentiaires.

Il est noté à cet égard que la Cour européenne s’est félicitée, dans son arrêt, de l’adoption de ces mesures par les autorités russes. La Cour européenne a en particulier indiqué que le 8 décembre 2003, le Code pénal avait été modifié pour mettre fin à la censure de la correspondance entretenue avec la Cour. De plus, par des circulaires du 23 octobre 2001 et du 21 novembre 2003, il avait été rappelé au personnel de la colonie qu’ils devaient respecter le droit des détenus de saisir la Cour. La Cour a aussi fait observer que ces développements étaient postérieurs à l’atteinte portée au droit de recours individuel du requérant (voir les paragraphes 54 et 55 de l’arrêt).

L’article 91, paragraphe 2, du Code pénal, modifié le 8 décembre 2003, et l’article 53 du Règlement intérieur des établissements correctionnels adopté le 3 novembre 2005 par le décret n o 205 du Ministère de la Justice russe prévoient en effet, que la correspondance avec la Cour européenne des droits de l’homme ne fait l’objet d’aucune censure. De plus, l’arrêt rendu dans l’affaire Nurmagomedov a été transmis au Bureau du procureur général, aux Présidents de la Cour suprême et de la Cour constitutionnelle, au représentant du Président de la Fédération de Russie dans la région du centre et a aussi été diffusé auprès des antennes régionales du Service pénitentiaire fédéral et des procureurs régionaux.

III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans cette affaire en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Fédération de Russie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 10 mars 2011 lors de la 1108e réunion des Délégués des Ministres