CASE OF VASILESCU AGAINST ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken for the execution of the undertakings attached to the solution of the case
CASE OF VASILESCU AGAINST ROMANIA (CtEDO, 2011)
Rezoluția CM/ResDH(2011)19 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Vlasia Grigore Vasilescu împotriva României (domanda nr. 60868/00, hotărârea din 8 iunie 2006, finală în 8 septembrie 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la nedreptatea anumitor proceduri civile în care instanța internă nu a abordat un argument decisiv invocat de reclamant în sprijinul acțiunii sale (violație la art. 6, alineatul (1)) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; reamintind că o constatare a încălcărilor de către Curte necesită, depășită și mai mult, plata unei simple satisfacții acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, dacă este cazul: - a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, cât mai mult posibil, restabilio în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz și DECIDES pentru a închide examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)19 Informații privind măsurile de a se conforma hotărârii în cazul Vlasia Grigore Vasilescu împotriva României Cazul introductiv Acest caz se referă la nedreptatea procedurilor civile de recuperare a terenurilor care au fost naționalizate în timpul regimului comunist, datorită faptului că instanța internă nu a abordat un argument decisiv pe care reclamantul a prezentat-o în sprijinul acțiunii sale (violația articolului 6 alineatul (1). În 1998, Tribunalul de Primă Instanță a susținut afirmațiile reclamantei. Prin recurs, Tribunalul județului București a inversat ulterior această hotărâre și a constatat împotriva reclamantului prin decizia din 8 februarie 1999 Prin hotărârea din 13 decembrie 1999, Curtea de Apel a susținut ulterior hotărârea privind recursul de casă. În respingerea cererilor reclamantei, tribunalele de apel nu au abordat argumentul reclamantului potrivit căruia decretarea nr. 218/1960 și nr. 712/1966, în temeiul căreia terenurile reclamantei au fost naționalizate, au fost considerate neconstituționale de către Curtea Supremă de Justiție în 1993. Curtea Europeană a constatat că argumentul în cauză a fost concludent pentru rezultatul procedurii și, ca urmare, a solicitat un răspuns specific și explicit din partea instanțelor de apel, care a afectat echitatea procedurii. Reclamantul nu a prezentat o cerere de satisfacție în termenul stabilit de art. 60 din Regulamentul Curții. b) Măsuri individuale Guvernul a indicat că reclamantul a introdus noi proceduri de restituire a bunurilor în cauză în temeiul Legii nr. 10/2001. Acest lucru a dus la recunoașterea titlului de proprietate al reclamantului și la restabilirea unei părți semnificative a terenului pe care l-a căutat să-l recupereze prin introducerea procedurii de la originea cererii sale la Curtea Europeană. Acuzațiile reclamantului în ceea ce privește partea rămasă a terenurilor au fost, de asemenea, susținute și înregistrate pentru atribuirea compensației, astfel cum prevede Legea nr. 10/2001. Ar trebui remarcat faptul că aspectele legate de atribuirea și plata efectivă a acestor compensații sunt în prezent supravegheate de Comitetul de Miniștri în cadrul Strein și al altor grupuri de cazuri (amendamentul din 21/07/2005). II. Măsuri generale Guvernul consideră că încălcarea constatată în acest caz rezultă din faptul că instanțele de apel nu își respectă obligația legală de a da motive pentru deciziile lor. În acest sens, trebuie remarcat faptul că, în temeiul articolului 261, alineatul (5) din Codul de Procedură Civilă, instanțele trebuie să prezinte în mod necesar punctele de fapt și de drept deciziile lor se bazează pe și pe motivele care le-au determinat să respingă afirmațiile părților. Prin urmare, având în vedere efectul direct al Convenției și jurisprudenței Curții Europene în România, publicarea și diseminarea hotărârii ar trebui să garanteze că instanța ia în considerare cerințele de la art. 6 alineatul (1) prevăzute în prezenta hotărâre, prevenind astfel încălcări similare în viitor. În acest scop, traducerea în română a hotărârii Curții Europene a fost publicată în Jurnalul Oficial nr. 587 din 5 august 2008 și hotărârea a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea difuzării sale către toate instanțele interne și birourile procurorului. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că măsurile adoptate vor preveni încălcări similare și că România și-a respectat astfel obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 martie 2011 la a 1108-a reuniune a Deputaților Miniștrilor