În cauza G.N. și alții, Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Danutė Jočienė, Irene Cabral Barreto, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișl Karakaș, Guido Raimondi, judecători, și de Françoise Elens-Passos, graffière adjuncte de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 22 februarie 2011, Rend Hotărârea pe care o prezintă, adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 43134/05) îndreptată împotriva Republicii Italiene și din care șapte resortisanți ai acestui stat, domnul N., G.S., M. D.C., M.D.M., M.C., M.S. și M.C. ( N., M. G.S., M. S.C. și M.E.S. au fost reprezentate în fața Curții de către M. G. Lana și A. Sacucci, avocați la Roma; domnul D.C., domnul G.M.
și domnul D.C. au fost reprezentați de către domnul A. G. Lana și U. Randi, avocați la Roma și, respectiv, Milano. Guvernul italian ( Crisafolli, și co-agenții săi adjuncți, dl Lettieri și dl P. Acardo. Reclamanții se plângeau că ei înșiși sau rudele lor, thalasemice, au fost contaminați cu virusul imunodeficienței umane sau cu virusul hepatitei C, ca urmare a transfuziilor de sânge și a administrării produselor din sânge în cadrul serviciului național de sănătate. În decembrie 2009, Curtea a statuat că art. 2 din Convenție, în partea sa procedurală, și art. 14 din Convenție, coroborate cu art. 2 din Convenție, au încălcat art. 2 din Convenție și i-a acordat acesteia o despăgubire morală în valoare de 39 000 EUR.
D.C. și aceeași sumă, împreună, pentru fiecare cuplu de următorii reclamanți, și anume, domnul D.C. și domnul G.M., domnul G.N. și domnul G.S., M.S. și domnul S.C., plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit pentru toți reclamanții. Curtea a acordat, de asemenea, 8 000 EUR reclamanților în comun cu titlu de cheltuieli și cheltuieli de judecată suportate în cadrul procedurii în fața Curții ( G.N. și altele, cum ar fi Italia, nr. 43134/05, 1 decembrie 2009). Problema aplicării articolului 41 din convenție care nu se află în stare de avarie materială, Curtea a rezervat-o și a invitat guvernul și reclamanții să îi prezinte în scris, în termen de trei luni, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge (ibidem, punctul 7 litera (b) din dispozitiv).
Atât reclamanții, cât și guvernul au prezentat observații. La 6 ianuarie 2011, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentanții reclamanților, Anton Giulio Lana, nota că guvernul italian este pregătit să plătească, cu titlu gratuit, domnilor G.N., D.C., S.C. și M. G.S., D.C., G.M. și E.S., în vederea unei soluționări amiabile a cauzelor care au ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, următoarele sume, care acoperă orice prejudiciu material plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit de către solicitanți - M.C.: 464 811,21 EUR (EUR) - M. G.N. și M.G.S.: 619 748,28 EUR în comun - M.D.C. și M.C. și M.M. G.D.M.: 619 748,28 EUR în comun - M.S.
și M.S.: 619 748,28 EUR în comun. Aceste sume vor fi scutite de orice taxă aplicabilă și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 alineatul (3) din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. După consultarea clienților mei, vă informez că acceptă această propunere și, în plus, renunță la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza cererilor menționate, declarând cazurile soluționate definitiv, în conformitate cu regulamentul amiabil la care au ajuns guvernul și reclamanții.
În plus, clienții mei se angajează să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzelor la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din convenție. La 31 ianuarie 2011, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului subsemnatului Ersiliagrazia Spatafora, agentul guvernului, declarând că guvernul italian propune plata reclamanților în vederea unei soluționări amiabile a cauzelor care au ca origine cererile menționate anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, următoarele sume, care acoperă orice prejudiciu material, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitanți - M.D.C.: 464 811,21 EUR (EUR) - M. G.N. și M.G.S.: 619 748,28 EUR în comun - M.C.
și M.G.D.M. : 619 748,28 EUR în comun - M. S.C. și M.E.S.: 619 748,28 EUR în comun. Aceste sume vor fi scutite de orice taxă aplicabilă și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 alineatul (3) din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa decontării în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. În plus, guvernul se angajează să nu solicite trimiterea cauzelor la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție.
ÎN DREPT De la hotărârea sa din acțiunea principală, Curtea a fost informată cu privire la o soluționare amiabilă între guvern și solicitanți, în ceea ce privește cererile acestora din urmă în temeiul articolului 41 din Convenție. Având în vedere termenii adoptați, Comisia constată că acordul are un caracter echitabil în sensul articolului 75 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Curții și se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) în fine din convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură] Prin urmare, Comisia ia act de acest lucru și consideră că este adecvat să elimine restul cazului de rol în temeiul acestei dispoziții.
Prin urmare, restul cazului de rol trebuie eliminat. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA UNANIMITATE, hotărăște să elimine restul cazului de rol Preluând act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Adoptată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 15 martie 2011, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte
AFFAIRE G.N. ET AUTRES c. ITALIE (Requête n o 43134/05) ARRÊT ( satisfaction équitable ) STRASBOURG 15 mars 2011 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l'affaire G.N. et autres c. Italie, La Cour européenne des droits de l'homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de : Françoise Tulkens, présidente, Danutė Jočienė, Ireneu Cabral Barreto, Dragoljub Popović, András Sajó, Ișıl Karakaș, Guido Raimondi, juges, et de Françoise Elens-Passos, greffière adjointe de section, Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 22 février 2011, Rend l'arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE
1.A l'origine de l'affaire se trouve une requête (n o 43134/05) dirigée contre la République italienne et dont sept ressortissants de cet Etat, M. G. N., M me G.S., M. D.C., M me G.D.M., M S.C., M me E.S. et M me D.C. (« les requérants »), ont saisi la Cour le 28 novembre 2005 en vertu de l'article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l'homme et des libertés fondamentales (« la Convention »). Le 28 août 2007, la Présidente de la chambre a accédé à la demande de non-divulgation de leur identité formulée par les requérants (article 47 § 3 du règlement).
2.M. G. N., M me G.S., M. S.C. et M me E.S. ont été représentés devant la Cour par M es A. G. Lana et A. Saccucci, avocats à Rome ; M. D.C., M me G.D.M. et M me D.C. ont été représentés par M es A. G. Lana et U. Randi, avocats à Rome et à Milan respectivement. Le gouvernement italien (« le Gouvernement ») a été représenté successivement par ses agents, M. R. Adam et M me E. Spatafora, ainsi que par son coagent, M. F. Crisafulli, et ses coagents adjoints, M. N. Lettieri et M me P. Accardo.
3.Les requérants se plaignaient de ce que eux-mêmes ou leurs proches, thalassémiques, avaient été contaminés par le virus de l'immunodéficience humaine (« VIH ») ou celui de l'hépatite C à la suite de transfusions de sang et d'administration de produits sanguins dans le cadre du service de santé national. Par un arrêt du 1 er décembre 2009 (« l'arrêt au principal »), la Cour a jugé qu'il y avait eu violation de l'article 2 de la Convention, en son volet procédural, et de l'article 14 de la Convention, combiné avec l'article 2 de la Convention. Elle a alloué un dédommagement moral à la hauteur de 39 000 euros (EUR) à M me D.C. ainsi que la même somme, conjointement, pour chaque couple de requérants suivants, à savoir, M. D.C. et M me G.D.M., M. G.N. et M me G.S., M me E.S. et M. S.C., plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt relativement à l'ensemble des requérants. La Cour a aussi accordé 8 000 EUR aux requérants conjointement à titre de frais et dépens engagés dans le cadre de la procédure devant la Cour ( G.N. et autres c. Italie , n o 43134/05, 1 er décembre 2009).
4.La question de l'application de l'article 41 de la Convention ne se trouvant pas en état pour le dommage matériel, la Cour l'a réservée et a invité le Gouvernement et les requérants à lui soumettre par écrit, dans les trois mois, leurs observations sur ladite question et notamment à lui donner connaissance de tout accord auquel ils pourraient aboutir ( ibidem , point 7 b) du dispositif).
5.Tant les requérants que le Gouvernement ont déposé des observations.
6.Le 6 janvier 2011, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par les représentants des requérants : « Je soussigné, Anton Giulio Lana, note que le gouvernement italien est prêt à verser, à titre gracieux, à MM. G.N., D.C., S.C. et à M mes G.S., D.C., G.D.M. et E.S., en vue d'un règlement amiable des affaires ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des droits de l'homme, les sommes suivantes, couvrant tout préjudice matériel plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par les requérants : - M me D.C. : 464 811,21 euros (EUR) ; - M. G.N. et M me G.S. : 619 748,28 EUR conjointement ; - M. D.C. et M me G.D.M. : 619 748,28 EUR conjointement ; - M. S.C. et M me E.S. : 619 748,28 EUR conjointement. Ces sommes seront exemptes de toute taxe éventuellement applicable et elles seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de l'arrêt de la Cour rendu conformément à l'article 39 § 3 de la Convention européenne des droits de l'homme. A compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au règlement effectif des sommes en question il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ayant consulté mes clients, je vous informe qu'ils acceptent cette proposition et renoncent par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de l'Italie à propos des faits à l'origine desdites requêtes. Ils déclarent les affaires définitivement réglées. La présente déclaration s'inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et les requérants sont parvenus. En outre, mes clients s'engagent à ne pas demander, après le prononcé de l'arrêt, le renvoi des affaires à la Grande Chambre conformément à l'article 43 § 1 de la Convention. »
7.Le 31 janvier 2011, la Cour a reçu la déclaration suivante de la part du Gouvernement : « Je soussignée, Ersiliagrazia Spatafora, Agent du Gouvernement, déclare que le gouvernement italien offre de verser aux requérants en vue d'un règlement amiable des affaires ayant pour origine les requêtes susmentionnées pendantes devant la Cour européenne des droits de l'homme, les sommes suivantes, couvrant tout préjudice matériel, plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par les requérants : - M me D.C. : 464 811,21 euros (EUR) ; - M. G.N. et M me G.S. : 619 748,28 EUR conjointement ; - M. D.C. et M me G.D.M. : 619 748,28 EUR conjointement ; - M. S.C. et M me E.S. : 619 748,28 EUR conjointement. Ces sommes seront exemptes de toute taxe éventuellement applicable et elles seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de l'arrêt de la Cour rendu conformément à l'article 39 § 3 de la Convention européenne des droits de l'homme. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au règlement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif des affaires. En outre, le Gouvernement s'engage à ne pas demander le renvoi des affaires à la Grande Chambre conformément à l'article 43 § 1 de la Convention. » EN DROIT
8.Depuis son arrêt au principal, la Cour a été informée d'un règlement amiable conclu entre le Gouvernement et les requérants, quant aux demandes de ces derniers au titre de l'article 41 de la Convention. Compte tenu des termes adoptés, elle constate que l'accord revêt un caractère équitable au sens de l'article 75 § 4 du règlement de la Cour et s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement) ; en conséquence, elle en prend acte et estime approprié de rayer le restant de l'affaire du rôle en vertu de cette disposition.
9.Partant, il convient de rayer le restant de l'affaire du rôle. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L'UNANIMITÉ, 1. Décide de rayer le restant de l'affaire du rôle ; 2. Prend acte de l'engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l'affaire à la Grande Chambre. Fait en français, puis communiqué par écrit le 15 mars 2011, en application de l'article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Greffière adjointe Présidente