BADILA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
BADILA v. ROMANIA (CtEDO, 2011)
Decizia nr. 45201/08, de către Anica BĂDILĂ împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 22 martie 2011 în calitate de comitet compus din: Alvina Gyulumyan, președinte, Luis López Guerra, Nona Tsotsoria, judecători și Marialena Tsirli, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 septembrie 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluție prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Anica Bădilă, este un național român care s-a născut în 1947 și trăiește în București. A fost reprezentată în fața Curții de către dna G. Toma, un avocat care practică în București. Guvernul Român (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl. Răzvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. La 18 martie 1998, fostul proprietar al apartamentului cumpărat de reclamant în temeiul Legii nr. 112/1995 a introdus proceduri civile pentru recuperarea deținerii apartamentului în cauză, împreună cu o cerere de expulzare a reclamantului. Prin hotărârea finală din 12 martie 2008, Curtea de Apel a constatat pentru fostul proprietar și a ordonat reclamantului să abandoneze apartamentul. Lungimea totală a procedurii civile a fost de nouă ani, unsprezece luni și douăzece șapte zile, înainte de trei grade de jurisdicție în două cicluri procedurale. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că durata procedurii civile era excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „temps motivabil” și că, în baza aceleiași dispoziții, ea s-a plâns că conducerea procedurii era nejustificată. În cele din urmă, reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 susținând că suma compensației pecuniare este insuficientă și, prin urmare, încălcarea drepturilor sale de proprietate. HOTĂRÂREA La 6 decembrie 2010, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „I, Răzvan-Horațiu Radu, agent al Guvernului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, declară că Guvernul României propune să plătească, ex gratia dna Anica Bădilă, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2.400 euro (2 mii patru sute de euro), plus orice impozit care poate fi perceput reclamantului. Această sumă va fi convertită în New Romanian Lei (RON) la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pentru ele, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 14 ianuarie 2011, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Eu, Cristina Georgeta Toma, observă că Guvernul României sunt dispuși să plătească ex-grația doamnei Anica Bădilă, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, 2.400 euro (doi mii patru sute de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. Această sumă va fi convertită în New Romanian Lei (RON) la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. După consultarea clientului meu, vă informez că acceptă propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva României în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Ea declară că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă cererea din lista de cazuri. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan Președintele adjunct al grefierului