DAVID AND OTHERS v. ROMANIA

Decizia nr. 128/04 și alte cereri Gheorghe DAVID și alții împotriva României (a se vedea apendicele pentru alte cereri) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința la 12 aprilie 2011 în calitate de comitet compus din: Ján Šikuta, președinte, Ineta Ziemele, Kristina Pardalos, judecători și Marialena Tsirli, grefier adjunct al secțiunii; având în vedere cererile enumerate în apendicele depuse la 8 noiembrie 2003, 25 mai 2004, 5 mai 2005, 6 iunie 2006 și, respectiv, 4 aprilie 2007, având în vedere declarațiile depuse de guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsul reclamanților, dacă este cazul, la aceste declarații, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Faptele Reclamanții sunt cetățeni români, cu excepția reclamantului în cazul nr. 27079/07, care este un național german. Guvernul german nu a exercitat dreptul de a interveni în acest caz (art. 36 § 1 din Convenție). Guvernul român („Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl Răzvan Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile se referă în principal la durata procedurii civile în care reclamanții au fost sau acuzați, iar durata procedurii variază de cinci ani și trei luni la peste nouă ani, unele dintre acestea fiind încă în așteptare în fața instanțelor naționale (depunerea nr. 25485/06 și 27079/07). (1) Invocând art. 6 § 1 din Convenție, reclamanții se plângeau de durata procedurii și de nedreptățile procedurii, în măsura în care tribunalele au evaluat în mod incorect dovezile și au interpretat greșit dispozițiile juridice aplicabile (toate cererile). 2. De asemenea, reclamanții au formulat alte plângeri în ceea ce privește aceleași seturi de proceduri, și anume în ceea ce privește presupusele lor drepturi de proprietate în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 (toate cererile), tratament discriminatoriu al tatălui reclamantului de către autoritățile comuniste române în temeiul art. 9, luate singure și coroborate cu art. 14 (depunerea nr. 27079/07) și lipsa accesului la un remediu eficace pentru determinarea drepturilor lor de proprietate în temeiul articolului 13 (depunerea nr. 128/04). HOTĂRÂREA A. Plaintele în temeiul articolului 6 § 1 privind durata procedurii Reclamanții se plângeau cu privire la durata procedurii civile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Această dispoziție prevede următoarele: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” 1. Declarațiile unilaterale ale Guvernului și pozițiile reclamanților Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curții să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din Convenție. 1. DAVID c. România (n. 128/04) Cererea depusă de Gheorghe David. Prin scrisoarea din 22 aprilie 2010, guvernul a trimis o declarație unilaterală, cu condiția următoarea: „Guvernul declară, prin intermediul acestei declarații unilaterale, recunoașterea prelungirii excesive a procedurii interne la care reclamantul a fost parte. Guvernul este dispus să plătească reclamantului doar ca satisfacție a sumei de 1200 EUR, suma pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Această sumă este de a acoperi toate daunele, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită în lei românesc la rata aplicabilă la data plății la conturile personale ale reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care această sumă nu se plătește în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită în mod respectuos Curtea să considere că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să elimine aplicarea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție.” 2. S.C. SERVICE INTERNATIONAL S.R.L. c. România (nr. 35612/05) Cererea depusă de S.C. International Service S.R.L., reprezentată în fața Curții de către dl Paul Enache. Prin scrisoarea din 19 iulie 2010, Guvernul a trimis o declarație unilaterală, cu condiția ca: „Guvernul declară, prin intermediul acestei declarații unilaterale, recunoașterea prelungirii excesive a procedurii interne la care reclamantul a fost parte. Guvernul este dispus să plătească reclamantului doar ca satisfacție a sumei de 800 EUR, suma pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Această sumă este de a acoperi toate daunele, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită în lei românesc la rata aplicabilă la data plății la conturile personale ale reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care această sumă nu se plătește în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită în mod respectuos Curtea să considere că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să elimine aplicarea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție.” 3. MANDRU și TARZUI v. România (nr. 23311/05) Cererea depusă de Mihai Mandru și Anisoara Tarziu, prima reclamantă fiind reprezentată în fața Curții de către dna Diana-Elena Dragomir, avocat practicant la București. Prin scrisoarea din 29 septembrie 2009, Guvernul a trimis o declarație unilaterală, cu condiția ca: „Guvernul declară, prin intermediul acestei declarații unilaterale, recunoașterea încălcării articolului 6 § 1 din Convenție. Guvernul este dispus să plătească reclamantului ca satisfacție echitabilă suma de 1.500 EUR, suma pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Această sumă va acoperi toate daunele, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozită care poate fi aplicabilă. Această sumă va fi plătită în lei românesc la rata aplicabilă la data plății la conturile personale ale reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care această sumă nu se plătește în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită în mod respectuos Curtea să considere că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să scoată aplicarea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție.” 4. APREOTESEI c. România (nr. 25485/06) Cererea depusă de Ana și Valeriu Apreotesei, reprezentată în fața Curții de către dl Ioan Popa, un avocat practicant în Bacau. Prin scrisoarea din 8 septembrie 2010, Guvernul a trimis o declarație unilaterală, cu condiția ca: „Guvernul declară, prin intermediul acestei declarații unilaterale, recunoașterea prelungirii excesive a procedurii interne la care reclamantul a fost parte. Guvernul este dispus să plătească reclamantului doar ca satisfacție a sumei de 1.700 EUR, suma pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Această sumă este de a acoperi toate daunele, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită în lei românesc la rata aplicabilă la data plății la conturile personale ale reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care această sumă nu se plătește în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită în mod respectuos Curtea să declare că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să elimine aplicarea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție.” 5. ROHRLICH-BERGER c. România (nr. 27079/07) cererea depusă de Nicoleta Patricia Rohrlich-Berger. Prin scrisoarea din 11 octombrie 2010, Guvernul a trimis o declarație unilaterală, cu condiția următoarea: „Guvernul declară, prin intermediul acestei declarații unilaterale, recunoașterea încălcării articolului 6 § 1 din Convenție datorită lungii excesive a procedurii. Guvernul este dispus să plătească reclamantului doar ca satisfacție a sumei de 2 300 EUR, suma pe care o consideră rezonabilă în funcție de jurisprudența Curții. Această sumă este de a acoperi toate daunele, precum și costurile și cheltuielile și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită în lei românesc la rata aplicabilă la data plății la conturile personale ale reclamantului în termen de trei luni de la data notificării deciziei în temeiul articolului 37 § 1 din convenție. În cazul în care această sumă nu se plătește în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Prin urmare, Guvernul invită în mod respectuos Curtea să considere că examinarea prezentei cereri nu mai este justificată și să elimine aplicarea din lista sa de cazuri, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție.” Reclamanții au exprimat fie opinia că sumele menționate în declarațiile guvernului sunt inacceptabil scăzute și, prin urmare, au refuzat sumele propuse de guvern, fie nu au trimis observații în această privință. 2. Evaluarea Curții Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. art. 37 § (c) permite Curtea, în special, să scoată o situație din lista sa, în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarațiile având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§§ 75-77, ECHR 2003-VI). Curtea a stabilit în mai multe cazuri, inclusiv cele aduse împotriva României, practica sa privind plângerile cu privire la încălcarea dreptului unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil ( Abramiuc c. România , nr. 374111/02, §§103-109, 24 februarie 2009). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și sumele de compensare propuse – care sunt conforme cu sumele acordate în cazuri similare –, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea plângerilor privind durata procedurii (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, această parte a cererilor ar trebui să fie eliminată din listă. B. Alte plângeri referitoare la articolele 6 § 1, 9, 13 și 14 din Convenția și Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plângeau de aspecte suplimentare legate de procedura de mai sus. Având în vedere toate materialele în posesia sa și, în măsura în care aceste plângeri intră în competența sa, Curtea constată că nu există nicio încălcare a drepturilor și libertăților prevăzute în aceste dispoziții în acest sens, prin urmare, această parte a cererilor trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 1, 3 și 4 din Convenția. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarațiilor guvernului contestat în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție privind durata procedurii și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în aceasta, hotărăște pentru a elimina cererile din lista sa de cazuri în măsura în care acestea se referă la reclamația de mai sus, în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, declara restul cererilor inadmisibil. Marialena Tsirli Ján Šikuta Președintele adjunct de secretar Apendice de cerere nr. 35612/04 S.C. „NH INTERNATIONAL SERVICE” S.R.L. 23311/05 Mihai MÂNDRU Anișoara TÂRZUI 25485/06 Ana APREOTESEI Valeriu APREOTESEI 27079/07 Nicoleta Patricia ROHRLICH-BERGER

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 128/04 and other applications

Gheorghe DAVID and Others

against Romania

(see appendix for other applications)

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 12

April 2011 as a Committee composed of:

Ján Šikuta,

President,

Ineta Ziemele,

Kristina Pardalos,

judges,

and Marialena Tsirli,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the applications listed in the appendix lodged on 8

November 2003, 25

May 2004, 5 May 2005, 6 June 2006 and 4

April 2007 respectively,

Having regard to the declarations submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the applications out of the list of cases and the applicants’ reply, if any, to those declarations,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicants are Romanian nationals, except for the applicant in case no. 27079/07, who is a German national. The German Government did not exercise their right to intervene in this case (Article 36 § 1 of the Convention). The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr.

Răzvan

‑

Horațiu Radu, from the Ministry of Foreign Affairs.

All applications concern mainly the length of civil proceedings in which the applicants were either defendants or respondents. The length of the proceedings varies from five years and three months to over nine years, some of them being still pending before the national courts (applications nos. 25485/06 and 27079/07).

COMPLAINTS

1 (all applications), discriminatory treatment of the applicant’s father by the Romanian communist authorities under Article 9, taken alone and in conjunction with Article 14 (application no.

27079/07), and lack of access to an effective remedy for the determination of their property rights under Article 13 (application no.

128/04).

THE LAW

A. Complaints under Article 6 § 1 concerning the length of proceedings

The applicants complained about the length of the civil proceedings under Article 6 § 1 of the Convention. This provision provides as follows:

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”

The Government informed the Court that they proposed to make unilateral declarations with a view to resolving the issue raised by the applications. They further requested the Court to strike out the applications in accordance with Article 37 of the Convention.

Application lodged by Gheorghe David.

By letter of 22 April 2010, the Government sent a unilateral declaration, providing as follows:

“The Government declares, by a way of this unilateral declaration, its acknowledgement of the excessive length of the domestic proceedings to which the applicant was a party. The Government is prepared to pay to the applicant as just satisfaction the sum of EUR 1,200, amount which it considers reasonable in the light of the Court’s case-law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable at the date of payment to personal accounts of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Therefore, the Government respectfully invites the Court rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike the application out of its list of cases, pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention.”

2. S.C. INTERNATIONAL SERVICE S.R.L. v. Romania (no. 35612/05)

Application lodged by S.C. International Service S.R.L., represented before the Court by Mr Paul Enache.

By letter of 19 July 2010, the Government sent a unilateral declaration, providing as follows:

“The Government declares, by a way of this unilateral declaration, its acknowledgement of the excessive length of the domestic proceedings to which the applicant was a party. The Government is prepared to pay to the applicant as just satisfaction the sum of EUR 800, amount which it considers reasonable in the light of the Court’s case-law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable at the date of payment to personal accounts of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Therefore, the Government respectfully invites the Court rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike the application out of its list of cases, pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention.”

3. MANDRU and TARZIU v. Romania (no. 23311/05)

Application lodged by Mihai Mandru and Anisoara Tarziu, the first applicant being represented before the Court by Ms Diana-Elena Dragomir, a lawyer practising in Bucharest.

By letter of 29 September 2009, the Government sent a unilateral declaration, providing as follows:

“The Government declares, by a way of this unilateral declaration, its acknowledgement of the violation of Article 6 § 1 of the Convention. The Government is prepared to pay to the applicant as just satisfaction the sum of EUR 1,500, amount which it considers reasonable in the light of the Court’s case-law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable at the date of payment to personal accounts of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Therefore, the Government respectfully invites the Court rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike the application out of its list of cases, pursuant to Article

37 § 1 (c) of the Convention.”

4. APREOTESEI v. Romania (no. 25485/06)

Application lodged by Ana and Valeriu Apreotesei, represented before the Court by Mr Ioan Popa, a lawyer practising in Bacau.

By letter of 8 September 2010, the Government sent a unilateral declaration, providing as follows:

“The Government declares, by a way of this unilateral declaration, its acknowledgement of the excessive length of the domestic proceedings to which the applicant was a party. The Government is prepared to pay to the applicant as just satisfaction the sum of EUR 1,700, amount which it considers reasonable in the light of the Court’s case-law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable at the date of payment to personal accounts of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Therefore, the Government respectfully invites the Court rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike the application out of its list of cases, pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention.”

5. ROHRLICH-BERGER v. Romania (no. 27079/07)

Application lodged by Nicoleta Patricia Rohrlich-Berger.

By letter of 11 October 2010, the Government sent a unilateral declaration, providing as follows:

“The Government declares, by a way of this unilateral declaration, its acknowledgement of the violation of Article 6 § 1 of the Convention due to the excessive length of the proceedings. The Government is prepared to pay to the applicant as just satisfaction the sum of EUR 2,300, amount which it considers reasonable in the light of the Court’s case-law. This sum is to cover all damage as well as the costs and expenses and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable in Romanian lei at the rate applicable at the date of payment to personal accounts of the applicant within three months from the date of the notification of the decision pursuant to Article 37 § 1 of the Convention. In the event of failure to pay this sum within the said period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Therefore, the Government respectfully invites the Court rule that the examination of the present application is no longer justified and to strike the application out of its list of cases, pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention.”

The applicants expressed either the view that the sums mentioned in the Government’s declarations were unacceptably low and therefore refused the amounts proposed by the Government, or did not send any comments on the matter.

The Court recalls that Article 37 of the Convention provides that it may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to one of the conclusions specified, under (a), (b) or (c) of paragraph 1 of that Article. Article

37 §

1

(c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if:

“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

It also recalls that in certain circumstances, it may strike out an application under Article 37 § 1(c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the case to be continued.

To this end, the Court will examine carefully the declarations in the light of the principles emerging from its case-law, in particular the

Tahsin Acar

judgment (

Tahsin Acar v.

Turkey

, [GC], no.

26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI).

The Court has established in a number of cases, including those brought against Romania, its practice concerning complaints about the violation of one’s right to a hearing within a reasonable time (

Abramiuc v. Romania

, no.

37411/02, §§103-109, 24 February 2009).

Having regard to the nature of the admissions contained in the Government’s declarations, as well as the amounts of compensation proposed – which are consistent with the amounts awarded in similar cases

– the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the applications (Article 37 § 1(c)).

Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the complaints on length of proceedings (Article 37 § 1

in fine

).

Accordingly, this part of the applications should be struck out of the list.

B. Other Complaints

Referring to Articles 6 § 1, 9, 13 and 14 of the Convention and

1

of

Protocol

No.

1 to the Convention, the applicants complained of further aspects related to the above proceedings.

Having regard to all the materials in its possession, and in so far as these complaints fall within its competence, the Court finds that there is no appearance of a violation of the rights and freedoms set out in these provisions in that respect. It follows that this part of the applications must be rejected, pursuant to Article 35

§§

1, 3

and

4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declarations under Article 6 § 1 of the Convention regarding the length of the proceedings and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein,

Decides

to strike the applications out of its list of cases in so far as they relate to the above complaint in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention,

Declares

the remainder of the applications inadmissible.

Marialena Tsirli

Ján Šikuta

Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application no.

Applicants

35612/04

S.C. ‘NH INTERNATIONAL SERVICE’ S.R.L.

23311/05

Mihai MÂNDRU

Anișoara TÂRZIU

25485/06

Ana APREOTESEI

Valeriu APREOTESEI

27079/07

Nicoleta Patricia ROHRLICH-BERGER