CtEDO 26.04.2011 AI

AFFAIRE ANTUNES RODRIGUES c. PORTUGAL

RESPONDENT
PRT
HOTĂRÂRE
26.04.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Non-violation de P1-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ANTUNES RODRIGUES c. PORTUGAL (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA

CAUZA ANTUNES RODRIGUES c. PORTUGALIA

(Cererea nr. 18070/08)

26 aprilie 2011

15/09/2011

Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 § 2 c) din Convenție.

Poate fi retocată ca formă.

În cauza Antunes Rodrigues c. Portugalia,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), sesizată în formă de cameră compusă din:

Françoise Tulkens,

președintă,

Danutė Jočienė,

Ireneu Cabral Barreto,

David Thór Björgvinsson,

Giorgio Malinverni,

András Sajó,

Ișıl Karakaș,

judecători,

și de Françoise Elens-Passos,

grefieră

adjunctă

de secțiune,

După deliberare în camera de consiliu pe 29 martie 2011,

Pronunță hotărârea prezentă, adoptată la această dată:

« Statul și alte entități publice sunt responsabili pe cale civilă, solidar cu membrii organelor lor și funcționarii sau agenții lor, pentru toate acțiunile sau inacțiunile comise de aceștia în exercitarea sau din motiv al exercitării funcțiunilor lor și din care rezultă încălcări ale drepturilor, libertăților și garanțiilor sau prejudiciu pentru alții. »

« Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Disposițiile anterioare nu afectează dreptul pe care îl posedă statele de a pune în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor în conformitate cu interesul general (...) »

a) Aplicabilitatea articolului 1 al Protocolului nr. 1

b) Respectarea articolului 1 al Protocolului nr. 1

Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 26 aprilie 2011, în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 din regulament.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Grefieră adjunctă

Președintă

La prezenta hotărâre se găsește anexată, în conformitate cu articolele 45 § 2 din Convenție și 74 § 2 din regulament, expunerea opiniei separate comune judecătorilor Sajó și Karakaș.

F.T.

Regretăm că nu putem să ne raliem la opinia colegilor noștri în cauza prezentă. Într-adevăr, conform noastră, reclamantul a suferit o pierdere specială și deșorbitantă a valorii bunurilor sale, și absența indemnizației duce în aceste condiții la încălcarea articolului 1 al Protocolului nr. 1 din Convenție.

Tribunalul intern a considerat că imobilul reclamantului a pierdut mai mult de șaizeci la sută din valoarea sa de piață după închiderea căii care îl leagă la drumul național, făcîndu-l astfel foarte greu de accesat. Această cale de acces care servea imobilul întotdeauna existase și, în conformitate cu numeroase surse juridice și jurisprudență, constituie un drept real. În plus, permisul de construire nu a fost emis decât cu câteva luni înainte de închiderea căii de acces și după ce Institutul portughez al drumurilor duly autorizase (§5 și 6 din hotărâre). Folosirea continuă a căii de acces în trecut, unită cu emiterea recentă a permisului de construire, indică faptul că exista o așteptare legitimă de a putea continua să utilizeze calea de acces.

Curte recunoaște statului o marjă largă de apreciere atât pentru alegerea modalităților de implementare, cât și pentru judecarea dacă consecințele acestora sunt legitime, în interesul general, de gândirea de a atinge obiectivul legii în cauză (Chassagnou și alții c. Franța [Marea Cameră], nr. 25088/94, 28331/95 și 28443/95, § 75, CEDO 1999–III). Acest echilibru este rupt dacă persoana interesată a trebuit să suporte o sarcină specială și deșorbitantă (Perdigão c. Portugalia [Marea Cameră], nr. 24768/06, § 67, 16 noiembrie 2010). Căutarea acestui echilibru se reflectă în structura întregului articol 1 al Protocolului nr. 1, indiferent de alineatele în joc în fiecare caz; trebuie să existe întotdeauna o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul urmărit.

Atunci când se cere asigurarea unui « echilibru drept » între imperativele interesului general și cele ale salvgardării drepturilor fundamentale ale individului, este doar cu excepție că Curte admite absența indemnizației în situații ținând de reglementarea folosirii bunurilor. Nici una din circumstanțele speciale menționate la §32 din hotărâre nu se găsește îndeplinită în cauza prezentă. În plus, decizia Ansay c. Turcia (nr. 49908/99, 2 martie 2006), la care se referă hotărârea Camerei, a fost reinterpretată de Curte în hotărârea sa Köktepe c. Turcia (nr. 35785/03, § 88, 22 iulie 2008). În cauza prezentă, este vorba de o sarcină specială întrucât doar reclamantul a trebuit să suporte consecințele unei măsuri luate în interesul public și care o afecta direct. Închiderea căii de acces a avut un efect direct asupra bunului reclamantului, spre deosebire de o măsură reglementară de natură generală aplicabilă unei întregi categorii de utilizatori ai unui bun. O pierdere de mai mult de șaizeci la sută din valoarea de piață este cu siguranță deșorbitantă. Din perspectiva Convenției, are puțină importanță faptul că, conform dreptului portughez, regulile răspunderii fără culpă nu se aplică, în cazuri asemănătoare, decât atunci când este cazul să se indemnizeze un prejudiciu « special și anormal ». De asemenea, nu contează că instanțele naționale au concluzionat cu absența unui asemenea prejudiciu. Curte are rolul de a asigura respectarea cerințelor protecției drepturilor garantate de Convenție și a protecției bunurilor, în timp ce aparține statului să găsească procedurile și mijloacele juridice în măsură să asigure o cale de atac efectivă. La această privință, rolul Curții nu poate fi limitat la verificarea dacă procedura internă era sau nu arbitrară (așa cum pare să indice §36 din hotărâre). Norma elaborată de Curte (« a suferi o sarcină specială și deșorbitantă ») cere în mod expres luarea în considerare a pierderii de valoare. Să se mulțumească cu argumentul conform căruia calea de acces ține de domeniul public înseamnă că analiza fondului este abandonată. De aici riscul de a goli de substanță protecția bunurilor. Respectul necondiționat al interesului public care se ascunde în spatele noțiunii de marjă de apreciere va lipsi Curte de funcția sa protectoare privind dreptul de proprietate.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2011-07-05
0,97
AFFAIRE MOREIRA FERREIRA c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MOREIRA FERREIRA c. PORTUGAL (Requête n o 19808/08) ARRÊT STRASBOURG 5 juillet 2011 DÉFINITIF 05/10/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de f
CtEDO 2010-03-02
0,96
AFFAIRE ANTUNES c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ANTUNES c. PORTUGAL ( Requête n o 12750/07) ARRÊT STRASBOURG 2 mars 2010 DÉFINITIF 02/06/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. En l'
CtEDO 2011-10-11
0,96
AFFAIRE BEIRES CORTE-REAL c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE BEIRES CÔRTE-REAL c. PORTUGAL (Requête n o 48225/08) ARRÊT STRASBOURG 11 octobre 2011 DÉFINITIF 11/01/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de
CtEDO 2010-02-16
0,96
AFFAIRE PEREIRA c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE PEREIRA c. PORTUGAL ( Requête n o 46595/06) ARRÊT STRASBOURG 16 février 2010 DÉFINITIF 16/05/2010 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. E
CtEDO 2011-12-20
0,96
AFFAIRE ANTUNES c. PORTUGAL
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ANTUNES c. PORTUGAL (Requête n o 24760/10) ARRÊT STRASBOURG 20 décembre 2011 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Antunes (II) c. Portugal, La Cour européenne des droits de l’h
Sursă