SD ARGUS-TSENDOV, DZHONOV AND CO AND STANCHEVA v. BULGARIA

A doua secțiune decizia nr. 7948/04 de către SD ARGUS-TSENDOV, DZHONOV ȘI CO ȘI STANCHEVA împotriva Bulgariei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 24 mai 2011 în calitate de comitet compus din: Ljiljana Mijović, președinte, Lech Garlicki, Nebojša Vučinić, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 1 martie 2004, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Societatea reclamantă, SD Argus – Tsendov, Dzhonov și Co., este un parteneriat bulgar, înființat în 1990 și cu sediul social în Montana. Reclamantul, Lidia Raykova Stancheva, este un național bulgar născut în 1963 și locuiește în Sofia. De asemenea, este reprezentantul companiei solicitanți. Guvernul bulgar („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna N. Nikolova, a Ministerului Justiției. Societatea reclamantă a prezentat plângeri în temeiul articolului 6 § 1 și în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Reclamantul a prezentat o plângere în temeiul articolului 8. 1 despre refuzul autorităților de a-și recunoaște presupusul drept de deducere a TVA-ului de intrare pentru 1997 a fost comunicat guvernului invitat să își prezinte poziția cu privire la atingerea unei soluții prietenoase. Societatea reclamantă a fost invitată să își prezinte poziția cu privire la atingerea unei soluții prietenoase până la 20 ianuarie 2011. Nu a fost primit niciun răspuns la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 15 martie 2011, trimisă prin post înregistrat la adresa reprezentantului societății reclamante, aceasta din urmă a fost notificată că perioada autorizată pentru prezentarea poziției sale în ceea ce privește atingerea unei soluții prietenoase a expirat la 20 ianuarie 2011 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Societatea reclamantă a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate elimina un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Scrisoarea a fost returnată cu un bilet de către oficiul poștal bulgar că destinatarul nu mai are loc la adresa respectivă. Curtea remarcă în acest sens că reprezentantul societății reclamante nu l-a informat cu privire la o modificare a adresei sale. Ultima comunicare a reclamanților la Curte datează la 1 martie 2004. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamanții nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Fatoș Aracı Ljiljana Mijović Președintele

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 7948/04

by SD ARGUS-TSENDOV, DZHONOV AND CO AND STANCHEVA

against Bulgaria

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 24

May 2011 as a Committee composed of:

Ljiljana Mijović,

President,

Lech Garlicki,

Nebojša Vučinić,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 1 March 2004,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant company, SD Argus – Tsendov, Dzhonov and Co., is a Bulgarian partnership, set up in 1990 and with its registered office in Montana. The applicant, Lidia Raykova Stancheva, is a Bulgarian national who was born in 1963 and lives in Sofia. She is also the applicant company’s representative. The Bulgarian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs N. Nikolova, of the Ministry of Justice.

The applicant company submitted complaints under Article 6 § 1 and under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention. The applicant submitted a complaint under Article 8.

The applicant company’s complaint under Article 1 of Protocol No. 1 about the authorities’ refusal to recognise its alleged right to deduct input VAT for 1997 was communicated to the Government who were invited to submit their position regarding the reaching of a friendly settlement. The applicant company was invited to submit its position regarding the reaching of a friendly settlement by 20 January 2011. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 15 March 2011, sent by registered post to the address of the representative of the applicant company, the latter was notified that the period allowed for submission of its position regarding the reaching of a friendly settlement had expired on 20 January 2011 and that no extension of time had been requested. The applicant company’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The letter was returned with a note by the Bulgarian Post Office that the addressee no longer resided at that address. The Court notes in this respect that the applicant company’s representative has not informed it of a change to her address.

The applicants’ last communication to the Court dates back to 1 March 2004.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicants may be regarded as no longer wishing to pursue their application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Fatoș Aracı

Ljiljana Mijović

Deputy Registrar

President