Virgil Ionescu împotriva României

Rezoluția CM/ResDH(2011)76 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Virgil Ionescu împotriva României (Recherche n 53037/99, Hotărârea din 28 iunie 2005, definitivă la 28 septembrie 2005) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la caracterul inechitabil al unei proceduri civile privind reactualizarea sumei unei creanțe stabilite printr-o hotărâre din 1991 și refuzul debitorului de a executa această decizie [încălcare a articolului 6 alineatul (1) ], care au adus, de asemenea, atingere dreptului reclamantului de a-și respecta bunurile (încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile în limba engleză) ;

Am invitat guvernul statului pârât să informeze cu privire la măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție După ce a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenția S Reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să elimine consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARĂ, după ce a examinat măsurile luate de statul pârât (a se vedea anexa), că a îndeplinit funcțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE d Rezumatul introductiv al cauzei landurilor se referă la caracterul inechitabil al unei proceduri civile inițiate de reclamant pentru a obține o reactualizare a valorii unei creanțe pe care o autoritate publică trebuia să i-o plătească în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțate în octombrie 1991. Acțiunea reclamantului a fost respinsă de instanțele interne (în ultimă instanță,

în septembrie 1998) pe motiv că a formulat cu întârziere cererea de competență pentru a stabili valoarea creanței reactualizate. Cu toate acestea, Curtea Europeană a concluzionat că cererea de competență a fost făcută în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, astfel încât respingerea sa eronată a adus atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil.

În ceea ce privește o încălcare a dreptului de acces al reclamantului la o instanță din cauza refuzului debitorului de a executa decizia din octombrie 1991, ceea ce l-a obligat pe reclamant să inițieze o procedură de executare forțată împotriva unei autorități publice [art. 6 alineatul (1) ]. În plus, Curtea Europeană a constatat că refuzul debitorului de a executa decizia din octombrie 1991, precum și refuzul instanțelor de a reactualiza valoarea creanței au adus atingere dreptului reclamantului de a respecta bunurile sale (încălcarea articolului 1 din Protocolul nr 1). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Costuri și cheltuieli Total 500 EUR 500 EUR Plătit la 10/01/2006 (reclamantul a renunțat la dobânzi) b) Măsuri individuale Curtea Europeană a acordat reclamantului o satisfacție echitabilă pentru prejudiciile materiale și morale cauzate de încălcările constatate.

În consecință, nici o altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Guvernul consideră că încălcarea dreptului recurentului la un proces echitabil rezultă din aplicarea incorectă a dispozițiilor procedurale aplicabile cererilor de probe. La adresa instanțelor interne a fost atrasă asupra cerințelor prevăzute la art. 6 alineatul (1) care decurg din această hotărâre prin traducerea și publicarea acesteia în Jurnalul Oficial nr. 0396/805.2006 și pe site-urile internet ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (http://www.scj.ro/decizii_strasburg.asp) și ale Consiliului Superior al Magistraturii (http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9503).

Pe de altă parte, jurisprudența Curții Europene este prezentată și dezbătută periodic în cursul formării inițiale și continue a magistraților. În ceea ce privește încălcarea dreptului de a avea acces la un tribunal și a dreptului la respectarea bunurilor care decurg din refuzul unei autorități publice de a executa hotărârea prin care i se solicită să plătească creanța, trebuie remarcat faptul că Curtea Europeană a constatat încălcări similare într-un număr de alte cauze împotriva României, care sunt în prezent supravegheate de Comitetul de Miniștri în cadrul grupului de afaceri Sacăleanu (nr. 737070/01, Hotărârea 06/09/2005). III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că nu este necesară nicio altă măsură de natură individuală n … eforturile necesare, în cadrul supravegherii de către Comitetul grupului de afaceri Sacăleanu, în ceea ce privește alte încălcări constatate în prezenta cauză pentru a evita încălcări similare.

Guvernul concluzionează că România și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului Õ alineatul (1) din convenție în prezenta cauză. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 8 iunie 2011, în cadrul celei de-a 1115-a ședințe a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)76 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Virgil Ionescu contre Roumanie (Requête n o 53037/99, arrêt du 28 juin 2005, définitif le 28 septembre 2005) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans cette affaire concernent le caractère inéquitable d’une procédure civile concernant la réactualisation du montant d’une créance établie par une décision judiciaire de 1991 et le refus du débiteur d’exécuter cette décision (violations de l’article 6, paragraphe 1), lesquels ont également porté atteinte au droit du requérant au respect de ses biens (violation de l’article 1 du Protocole n o 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)76 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Virgil Ionescu contre Roumanie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne le caractère inéquitable d’une procédure civile engagée par le requérant pour obtenir la réactualisation du montant d’une créance qu’une autorité publique devait lui verser en vertu d’une décision judiciaire rendue en octobre 1991. L’action du requérant a été rejetée par les juridictions internes (en dernier ressort en septembre 1998) au motif qu’il avait formulé tardivement sa demande d’expertise pour établir le montant de la créance réactualisée. Néanmoins, la Cour européenne a conclu que la demande d’expertise avait été faite conformément aux dispositions du Code de procédure civile, de sorte que son rejet erroné a porté atteinte au droit du requérant à un procès équitable.

L’affaire concerne également une violation du droit d’accès du requérant à un tribunal en raison du refus de la débitrice d’exécuter la décision d’octobre 1991, ce qui avait contraint le requérant à engager une procédure d’exécution forcée contre une autorité publique (violations de l’article 6, paragraphe 1). En outre, la Cour européenne a constaté que le refus du débiteur d’exécuter la décision d’octobre 1991, ainsi que le refus des tribunaux de réactualiser le montant de la créance avaient porté atteinte au droit du requérant au respect de ses biens (violation de l’article 1 du Protocole n o 1). I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total 7 500 EUR - 7 500 EUR Payé le 10/01/2006 (le requérant a renoncé aux intérêts) b) Mesures individuelles La Cour européenne a octroyé au requérant une satisfaction équitable au titre des préjudices matériel et moral causés par les violations constatées.

En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres. II. Mesures générales Le gouvernement estime que la violation du droit du requérant à un procès équitable résulte de la mauvaise application des dispositions procédurales applicables aux demandes de preuves. L’attention des juridictions internes a été attirée sur les exigences de l’article 6, paragraphe 1 découlant de cet arrêt à travers la traduction et la publication de celui-ci au Journal officiel nº 0396/8.05.2006 ainsi que sur les sites internet de la Haute Cour de cassation et de justice ( http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp ) et du Conseil Supérieur de la Magistrature ( http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9503 ). Par ailleurs, la jurisprudence de la Cour européenne est régulièrement présentée et débattue lors de la formation initiale et continue des magistrats.

S’agissant des violations du droit d’accès à un tribunal et du droit au respect des biens découlant du refus d’une autorité publique d’exécuter la décision de justice lui enjoignant de payer la créance, il convient de noter que la Cour européenne a constaté des violations similaires dans un nombre d’autres affaires contre la Roumanie, qui sont actuellement surveillées par le Comité des Ministres dans le cadre du groupe d’affaires Săcăleanu (nº 73970/01, arrêt du 06/09/2005). III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune autre mesure de caractère individuel n’est nécessaire dans cette affaire, en dehors du paiement de la satisfaction équitable allouée par la Cour et que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables à celle relative au caractère inéquitable de la procédure civile mise en cause par l’arrêt de la Cour.

Le gouvernement poursuivra les efforts nécessaires, dans le cadre de la surveillance par le Comité du groupe d’affaires Săcăleanu, s’agissant des autres violations constatées dans la présente affaire afin d’éviter des violations semblables. Le gouvernement conclut que dans la présente affaire la Roumanie a rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 8 juin 2011 lors de la 1115e réunion des Délégués des Ministres.