Rezoluția CM/ResDH(2011)66 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Scoppola împotriva Italiei (solicitarea nr. 10249/03, Hotărârea din 17 septembrie 2009, Marea Cameră) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în această cauză se referă la încălcarea obligației de a-l face pe reclamant să beneficieze de aplicarea unei legi penale mai ușoare, intrată în vigoare după comisia pentru încălcarea dreptului comunitar de care a fost acuzat (violarea articolului 7), precum și caracterul inechitabil al procedurii penale împotriva reclamantului, întrucât a fost privat de avantajele în schimbul cărora a decis să renunțe la anumite garanții procedurale (violarea articolului 6 alineatul (1)) (a se vedea detaliile în anexă) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul art. 46 alin. (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție.
În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, Curtea a adoptat, dacă este necesar, de către statul pârât, în cazul în care este necesar, o hotărâre prin care se asigură că statul pârât a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în lai) - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Convenție.
Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)66 Informare cu privire la măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Scoppola împotriva Italiei Rezumat introductiv al cauzei În acest caz, autoritățile nu au respectat obligația de a-l obliga pe reclamant să aplice o lege penală mai ușoară, care a intrat în vigoare după comisia pentru încălcarea dreptului comunitar de care a fost acuzat (încălcarea articolului 7). Aceasta se referă, de asemenea, la caracterul inechitabil al procedurii penale împotriva reclamantului, deoarece, ca urmare a aplicării dispozițiilor intrate în vigoare după începerea procesului, a fost privat de posibilitatea de reducere a pedepsei prevăzută de lege, care a fost la originea alegerii sale de a fi judecat în conformitate cu o procedură prescurtată care conține mai puține garanții procedurale (violarea articolului 6§1).
Arestat în 1999 pentru uciderea soției sale și tentativa de ucidere a fiului său, reclamantul a solicitat să fie judecat în conformitate cu procedura prescurtată, în conformitate cu art. 442 alineatul (2) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat în ianuarie 2000 ( Această dispoziție prevedea că, în cazul în care infracțiunea comisă de persoana acuzată a numit reținerea pe viață a infracțiunilor, … Cu toate acestea, această decizie a fost infirmată de Curtea a Romei și de Curtea de Casație. Aceste două instanțe au considerat că este necesar să se aplice decretul-lege nr. 341 din 2000, care a intrat în vigoare la data pronunțării deciziei de primă instanță și care preciza că, în ipoteza unui concurs de diapozitive, dacă ar fi fost cazul - ca în cazul reclamantului - de exemplu, detenția pe viață cu izolare pe parcursul zilei, aceasta ar fi fost înlocuită nu cu 30 de ani de închisoare, ci cu retenția pe viață simplă.
Potrivit acestor instanțe, este vorba despre o normă de procedură aplicabilă tuturor procedurilor pendinte. Curtea Europeană a considerat că art. 7 alineatul (1) din Convenție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai dulci. Acest principiu se traduce prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare în momentul comisiei pentru încălcarea dreptului comunitar și legile penale ulterioare adoptate înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive sunt diferite, judecătorul trebuie să aplice cea ale cărei dispoziții sunt cele mai favorabile pârâtului.
Plăți ale satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Daune morale Taxa și cheltuieli Total 000 EUR 000 EUR Plata la 03/02/2010 b) Măsuri individuale Având în vedere circumstanțele speciale ale cauzei și necesitatea urgentă de a pune capăt încălcării articolelor 6 și 7 din convenție, Curtea a precizat în mod expres că … Ca urmare a hotărârii Curții Europene, Parchetul General al Republicii lângă Curtea de Casație a trimis Curții însărcinat cu executarea pedepsei de condamnare pe viață a dlui Scoppola (Curtea de apel din Roma) o notă prin care a fost solicitat în mod expres Parchetului General din apropierea Curții de apel din Roma să depună - prin intermediul unui incident din - o cerere de înlocuire a rechiziționării penale pe viață a reclamantului cu o pedeapsă de maximum 30 de ani de închisoare.
La 11/02/2010, Curtea de Casație a primit cererea Parchetului General: condamnarea pe viață a fost, prin urmare, înlocuită cu o pedeapsă de 30 de ani de închisoare. În consecință, nu pare necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Având în vedere efectul direct acordat de instanțele italiene hotărârilor Curții Europene și având în vedere posibilitățile oferite de procedura privind incidentul din autoritățile italiene consideră că publicarea și difuzarea hotărârii Curții Europene în fața instanțelor competente reprezintă măsuri suficiente pentru a preveni încălcări similare.
Pentru a atrage atenția asupra acestei chestiuni și pentru a preveni încălcări similare, hotărârea a fost publicată pe site-ul internet al Curții de Casație, în baza de date privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (www.Italgiure.giustizia.it <http://www.Italgiure.giure.giustizia.it> ), precum și pe site-ul web al guvernului ( <http://www.governo.it/presidenza/contensioso> ), cu o traducere în limba italiană. Aceste site-uri web sunt utilizate pe scară largă de către toți practicienii din domeniul dreptului din Italia: funcționari, avocați, procurori și judecători. Guvernul consideră că măsurile individuale luate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamant ale încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că măsurile generale vor preveni încălcări similare și că Italia și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.
[1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 8 iunie 2011, în cadrul celei de-a 1115-a ședințe a delegaților miniștrilor.
Résolution CM/ResDH(2011)66 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Scoppola contre Italie (Requête n o 10249/03, arrêt du 17 septembre 2009, Grande Chambre) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans cette affaire concernent le manquement à l’obligation de faire bénéficier le requérant de l’application d’une loi pénale plus douce, entrée en vigueur après la commission de l’infraction dont il était accusé (violation de l’article 7), ainsi que le caractère inéquitable de la procédure pénale à l’encontre du requérant du fait qu’il avait été privé des avantages en échange desquels il avait décidé de renoncer à certaines garanties procédurales (violation de l’article 6, paragraphe 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46 paragraphe 1 de la Convention ;
Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé à la partie requérant la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.
Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)66 Information sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Scoppola contre Italie Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne le manquement des autorités à leur obligation de faire bénéficier le requérant de l’application d’une loi pénale plus douce, entrée en vigueur après la commission de l’infraction dont il était accusé (violation de l’article 7). Elle a également trait au caractère inéquitable de la procédure pénale à l’encontre du requérant du fait que, suite à l’application de dispositions entrées en vigueur après le début du procès, il a été privé d’une possibilité de réduction de peine prévue par la loi, laquelle était à l’origine de son choix d’être jugé selon une procédure abrégée contenant moins de garanties procédurales (violation de l’article 6§1).
Arrêté en 1999 pour le meurtre de sa femme et la tentative de meurtre de son fils, le requérant avait demandé à être jugé selon la procédure abrégée, conformément à l’article 442§2 du code de procédure pénale, tel qu’amendé en janvier 2000 (« le CPP »). Cette disposition prévoyait que, si le crime commis par l’accusé appelait la réclusion criminelle à perpétuité, l’intéressé devait être condamné à une peine d’emprisonnement de trente ans. Le juge de première instance a condamné le requérant à trente ans d’emprisonnement, appliquant ainsi la réduction de peine prévue par l’article 442§2 du CPP. Toutefois, cette décision a été infirmée par la cour d’appel de Rome et par la Cour de cassation.
Ces deux juridictions ont estimé qu’il s’imposait d’appliquer le décret-loi n o 341 de 2000, entré en vigueur à la date du prononcé de la décision de première instance et qui précisait que, dans l’hypothèse d’un concours d’infractions, s’il y avait lieu - comme dans le cas du requérant - d’infliger la réclusion à perpétuité avec isolement diurne, celle-ci était remplacée non par trente ans d’emprisonnement, mais par la réclusion à perpétuité simple. Selon ces juridictions, il s’agissait d’une règle de procédure applicable à toutes les procédures pendantes. La Cour européenne a estimé qu’il s’imposait de s’écarter de la jurisprudence établie par l’ancienne Commission des Droits de l’Homme dans l’affaire X contre Allemagne et de considérer que l’article 7§1 de la Convention ne garantit pas seulement le principe de la non-rétroactivité des lois pénales plus sévères, mais aussi, et implicitement, le principe de la rétroactivité de la loi pénale plus douce.
Ce principe se traduit par la règle selon laquelle, si la loi pénale en vigueur au moment de la commission de l’infraction et les lois pénales postérieures adoptées avant le prononcé d’un jugement définitif sont différentes, le juge doit appliquer celle dont les dispositions sont les plus favorables au prévenu. I. Paiements de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - 10 000 EUR 10 000 EUR 20 000 EUR Payé le 03/02/2010 b) Mesures individuelles Eu égard aux circonstances particulières de l’affaire et au besoin urgent de mettre fin à la violation des articles 6 et 7 de la Convention, la Cour a expressément indiqué qu’il incombait à l’Italie d’assurer que la réclusion criminelle à perpétuité infligée au requérant soit remplacée par une peine conforme aux principes énoncés dans le présent arrêt, à savoir une peine n’excédant pas trente ans d’emprisonnement (§154).
Suite à l’arrêt de la Cour européenne, le Parquet général de la République près la Cour de cassation a envoyé à la cour chargée de l’exécution de la peine de réclusion criminelle à perpétuité infligée à M. Scoppola (la Cour d’appel de Rome) une note par laquelle il a été expressément demandé au Parquet Général près la Cour d’appel de Rome de déposer - par le biais d’un « incidente d’esecuzione » - une demande de remplacement de la réclusion criminelle à perpétuité infligée au requérant par une peine n’excédant pas trente ans d’emprisonnement. Le 11/02/2010, la Cour de cassation a accueilli la demande du Parquet Général: la réclusion criminelle à perpétuité a été par conséquent remplacée par une peine de trente ans d’emprisonnement.
En conséquence, aucune autre mesure individuelle ne semble nécessaire. II. Mesures générales A la lumière de l’effet direct accordé par les juridictions italiennes aux arrêts de la Cour européenne et au vu des possibilités offertes par la procédure de l’ incidente d’esecuzione aux personnes qui peuvent se retrouver dans une situation similaire à celle du requérant dans la présente affaire (voir les mesures de caractère individuel ci-dessus), les autorités italiennes considèrent que la publication et la diffusion de l’arrêt de la Cour européenne aux tribunaux compétents sont des mesures suffisantes pour prévenir des violations semblables.
Pour attirer l’attention sur cette question et prévenir des violations semblables, l’arrêt a été publié sur le site internet de la Cour de cassation, dans la base de données sur la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme ( www.Italgiure.giustizia.it <http://www.Italgiure.giustizia.it> ), ainsi que sur le site internet du Gouvernement ( <http://www.governo.it/presidenza/contenzioso> ), avec une traduction en langue italienne. Ces sites internet sont largement utilisés par tous les praticiens du droit en Italie : fonctionnaires, avocats, procureurs et juges. L’arrêt a aussi été transmis à toutes les autorités compétentes. III.
Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime que les mesures individuelles prises ont entièrement remédié aux conséquences pour le requérant des violations de la Convention constatées par la Cour européenne dans cette affaire, que les mesures générales vont prévenir des violations semblables et que l’Italie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 8 juin 2011 lors de la 1115e réunion des Délégués des Ministres.