CASE OF PLASSE-BAUER AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2011)60 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Plasse-Bauer împotriva Franței (documentul nr. 21324/02, hotărârea din 28 februarie 2006, finală la 28 mai 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la neexecutarea unei hotărâri interne privind acordarea drepturilor de vizită reclamantului și stabilirea condițiilor pentru exercitarea acestora (violarea articolului 6 alineatul (1) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele) care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)60 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Plasse-Bauer împotriva Franței Acest caz se referă la neîndeplinirea unei hotărâri judecătorești de acordare a drepturilor de vizită în ceea ce privește fiica ei și de stabilire a condițiilor de exercitare a acestor drepturi (violație la art. 6§1). O hotărâre de recurs din 1997 a impus prezența la vizitele reclamantului unei terțe părți, o asociație. Întrucât asociația în cauză a considerat material imposibil să își îndeplinească misiunea, hotărârea a rămas neexecută. Curtea Europeană a susținut că autoritățile naționale nu au realizat toate eforturile suficiente care ar putea fi rezonabil așteptate să mențină condițiile și condițiile drepturilor de vizită. În special, autoritățile ar fi trebuit să verifice înainte dacă asociația a fost în măsură să îndeplinească mandatul autorităților publice de a asigura respectarea condițiilor de exercitare a drepturilor de vizitare, astfel cum se prevede în hotărârea instanței de recurs, pentru a-l impune. Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 3000 EUR 4000 EUR 7000 EUR plătite la 25/08/2006 b) Măsuri individuale Fiica reclamantului a venit la vârsta în 2004. Curtea Europeană a acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suportate de solicitant. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Autoritățile franceze consideră că încălcarea constatată în acest caz nu reflectă nici o problemă sistemică. Ministerul Justiției nu este conștient de niciun caz similar. În acest caz particular, este implementarea dreptului național care a provocat încălcarea. Având în vedere faptul că autoritățile franceze, în special judecătorul, aplică direct Convenția, măsurile de a atrage atenția asupra hotărârii ar trebui să permită evitarea unor încălcări similare. Hotărârea a fost adusă în atenția departamentelor Ministerului Justiției vizate și a instanțelor și autorităților competente, inclusiv judecătorilor competenți în materie de familie, Biroul Procurorului General în fața Curții de Casație, Curților de Apel Aix en Provence și Orleans. În iulie 2007, hotărârea a fost publicată de Observatoire de droit européen. Pe site-ul Curții de Casație. În plus, legea a evoluat din acest caz. În 2007, structurile neutru pentru exercitarea drepturilor de vizită au fost recunoscute prin Legea nr. 2007-297 din 5/03/2007 (art. 22). Acest lucru a adăugat un paragraf la articolele 373-2-1 și 373-2-9 din Codul Civil, prevăzând în mod expres că reuniunile dintre un părinte și copilul său care se desfășoară într-o structură neutră sunt unul dintre mijloacele disponibile pentru judecătorii competenți în materie de familie în organizarea drepturilor de vizită.Aceste articole, modificate prin Legea nr. 2010-769 din 09/07/2010 (Art. 7), a adăugat că, indiferent dacă este impusă de interesul copilului sau în cazul în care predarea directă a copilului către celălalt părinte constituie un pericol pentru unul dintre ei, judecătorul poate ordona ca drepturile de vizită să fie efectuate într-o structură neutră aleasă de judecător, sau cu ajutorul unui terț de încredere sau al unui reprezentant al unei entități juridice calificate. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că în acest caz nu sunt necesare măsuri individuale, cu excepția plății juste, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Franța a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 8 iunie 2011 la a 1115-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)60

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Plasse-Bauer against France

(Application No. 21324/02, judgment of 28 February 2006, final on 28 May 2006)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns the failure to enforce a domestic court decision awarding visiting rights to the applicant and laying down the conditions for their exercise (violation of Article 6, paragraph 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix) that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)60

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Plasse-Bauer against France

Introductory case summary

This case concerns the failure to enforce a court decision awarding the applicant visiting rights in respect of her daughter and laying down the conditions for the exercise of these rights (violation of Article 6§1).

An appeal court judgment of 1997 required the presence at the applicant’s visits of a third party, an association. As the association concerned found it materially impossible to fulfil its mission, the judgment remained unenforced.

The European Court held that the national authorities did not make all sufficient efforts which might reasonably be expected to uphold the terms and conditions of the visiting rights. In particular, the authorities should have checked beforehand whether the association was in a position to carry out the public authorities’ mandate to ensure compliance with the conditions for the exercise of visitation rights as laid down in the appeal court’s judgment, in order to enforce it.

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

3000 EUR

4000 EUR

7000 EUR

Paid on 25/08/2006

b) Individual measures

The applicant’s daughter came of age in 2004. The European Court awarded just satisfaction in respect of the non-pecuniary damages sustained by the applicant. Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The French authorities consider that the violation found in this case does not reflect any systemic problem. The Ministry of Justice is not aware of any similar case. In this particular case, it is the implementation of national law that caused the violation. Taking into account the fact that the French authorities, in particular the judiciary, apply the Convention directly, measures to draw their attention to the judgment should make it possible to avoid similar violations. Such measures have been adopted. The judgment has been brought to the attention of the departments of the Ministry of Justice concerned and of the competent courts and authorities, including judges competent for family matters, the Office of the Prosecutor General before the Court of Cassation, the Courts of Appeal of Aix en Provence and Orleans. In July 2007, the judgment was published by the

Observatoire de droit européen

on the website of the Court of Cassation.

Furthermore, the law has evolved since the facts in this case. In 2007, neutral structures for exercise of visiting rights have been recognised by Law No. 2007-297 of 5/03/2007 (Art. 22). This added a paragraph in Articles 373-2-1 and 373-2-9 of the Civil Code, expressly providing that meetings between a parent and his or her child taking place in a neutral structure are one of the means available to judges competent for family matters when organising visiting rights. These articles, modified by Law No. 2010-769 of 09/07/2010 (Art. 7), added that, whether imposed by the interest of the child or where the direct hand-over of the child to the other parent constitutes a danger for one of them, the judge may order that the visiting rights are carried out in a neutral structure chosen by the judge, or with the assistance of a trustworthy third party or of a representative of a qualified legal entity.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measures are necessary in this case except from the payment of just satisfaction, that the general measures adopted will prevent similar violations and that France has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph

1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 8 June 2011 at the 1115th Meeting of the Ministers’ Deputies