CASE OF MATHEUS AGAINST FRANCE

Rezoluția CM/ResDH(2011)207 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Matheus împotriva Franței (documentul nr. 62740/00, hotărârea nr. 31/03/2005, finală la 01/07/2005) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curtea Comitetului după ce a devenit final; reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în acest caz se referă la incapacitatea reclamantului de a obține asistență de poliție pentru a evacua ocupatorii ilegali a unei parcele de teren deținute (violația articolului 6 alineatul (1) și a articolului 1 din Protocolul nr. 1) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârea (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata satisfăcării juste acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul art. 46 alin. (2) din Convenție în acest caz și DECIDE să încheie examinarea acestui caz. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)207 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Matheus împotriva Franței Acest caz se referă la faptul că reclamantul, în urma unei decizii judiciare în favoarea sa, acordate în 1988, nu a putut obține asistență de poliție pentru a elimina ocupatorii ilegali de o parcelă de teren deținută în Guadeloupe și pe care a vândut-o în sfârșit în 2004, având pierdut toate speranțele de recuperare a posesiunii. Curtea Europeană a constatat că, în absența unor circumstanțe excepționale care justifică un astfel de abuz de autoritate și, în consecință, incertitudinea reclamantului cu privire la soarta proprietății sale, a subminat dreptul la o protecție judiciară eficace (violație la art. 6§1). De asemenea, Curtea a considerat că refuzul în acest caz de a oferi asistență de poliție, în absența oricărei justificare a interesului public, a avut ca rezultat o formă de expropiere privată de la care ocupantul ilegal a beneficiat (violația articolului 1 din Protocolul nr. 1). Costurile și cheltuielile Total 3000 EUR 3000 EUR plătite la 02/06/2006 – 124,75 EUR plătite ca dobânzi implicite la 17/11/2008 b) Măsuri individuale Se reamintește că, în afară de faptul că terenul în cauză nu mai este proprietatea reclamantului, el a primit diverse sume pentru compensarea pierderii de bunuri și daune morale (judecarea instanței administrative și a deciziei Prefectura) pentru neglijența gravă comisă de stat în refuzul de a participa la executarea deciziei judiciare în cauză. În plus, Curtea Europeană a acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suferite de reclamant. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Curtea Europeană a considerat, în special, că refuzul de a acorda asistență de poliție provine din „deficiențe ale judecătorilor și ale prefectului, sau chiar din refuzul deliberat al acestuia, în anumite circumstanțe locale, de a acorda asistență în timpul șaisprezece ani în procedura de expulzie” (§68 din hotărâre). Deși instanțele interne au susținut că acest refuz este ilegal (a se vedea jurisprudența Couseil d’Etat menționată în hotărârea Curții Europene), daunele acordate reclamantului nu erau suficiente pentru a compensa inacțiunea autorităților competente (art. 58 și 71 din hotărâre). În sfârșit, încălcarea nu are originea sa în legea însăși, ci în punerea în aplicare a acesteia în circumstanțe specifice ale cazului de către autoritățile relevante, adică judecătorii și, în special, prefectul (§60 și 68 din hotărâre). Pentru a evita noi încălcări similare, hotărârea a fost adusă la atenția autorităților competente, în vederea facilitării punerii în aplicare în practică. Pe lângă difuzarea hotărârii către autoritățile în cauză în cazul Matheus, hotărârea a fost, de asemenea, publicată în mod permanent din octombrie 2008 pe site-ul Intranet al Ministerului Internului, unde este vizibilă pentru toți funcționarii Ministerului și pentru funcționarii birourilor sale externe, în special pentru prefecturile În mod mai general, autoritățile competente - în special Bailiffs - au acces la această hotărâre prin mai multe publicații. În acest sens, se face trimitere la mai multe publicații ale Cour de Cassation: Buletinul de informare al Cour de Cassation nr. 619 din 15/05/2005; Raport anual 2008, secțiunea „estudii”; Cour européenne des droits de l’homme 2002-2006 - arrêts interesat de la France et lois commentaires (publicat de Observatorul de Drept European al Cour de Cassation). În cele din urmă, se poate remarca că hotărârea a fost prezentată în mai multe publicații juridice difuzate la scară largă, fie în general, fie în specialitate în legea proprietății. III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în acest caz, în afară de plata satisfacției juste, în afară de plata satisfacției juste acordate reclamantului de către Curte, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Franța a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011 la a 1128-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)207

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Matheus against France

(Application No. 62740/00, judgment of 31/03/2005, final on 01/07/2005)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee

once it had become final;

Recalling that the violations of the Convention found by the Court in this case concern the applicant’s inability to obtain police assistance to evict the unlawful occupiers of a plot of land he owned (violation of Article 6, paragraph 1 and Article 1 of Protocol No. 1) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)207

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Matheus against France

Introductory case summary

This case concerns the fact that the applicant, following a judicial decision in his favour delivered in 1988, could not obtain police assistance to evict the unlawful occupiers of a plot of land he owned in Guadeloupe and which he finally sold in 2004, having lost all hope of recovering possession. The European Court found that the excessively sustained failure to execute the judicial decision, in the absence of any exceptional circumstance justifying such an abuse of authority, and the consequent uncertainty for the applicant as to the fate of his property, undermined his right to effective judicial protection (violation of Article 6§1). The Court also considered that the refusal in this case to provide police assistance, in the absence of any justification of public interest, had resulted in a form of private expropriation from which the unlawful occupant had benefited (violation of Article 1 of Protocol No. 1).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

3000 EUR

-

3000 EUR

Paid on 02/06/2006 – 124,75 EUR paid as default interest on 17/11/2008

b) Individual measures

It is recalled that, besides the fact that the land at issue is no longer the applicant’s property, he received various sums to compensate for the loss of enjoyment of his property and moral damages (judgments of the administrative court and decision of the Prefecture) for the gross negligence committed by the state in refusing to take part in the execution of the judicial decision at issue. Moreover, the European Court granted just satisfaction in respect of the non-pecuniary damage suffered by the applicant. Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The European Court held, in particular, that the refusal to grant police assistance originated from “failings of the bailiffs and of the Prefect, or even from a deliberate refusal of the latter, in the particular local circumstances, to give their assistance during sixteen years in eviction proceedings” (§68 of the judgment). Although domestic courts held that such refusal was illegal (see the case-law of the Couseil d’Etat mentioned in the European Court’s judgment), the damages granted to the applicant were not sufficient to compensate for the inaction of the competent authorities (§ 58 and 71 of the judgment). Finally, the violation does not have its origin in the law itself but in its implementation in the specific circumstances of the case by the relevant authorities, that is the bailiffs and especially the Prefect (§60 and 68 of the judgment).

In order to avoid new, similar violations, the judgment was brought to the attention of the competent authorities, with a view to facilitating its implementation in practice. Besides the dissemination of the judgment to the authorities concerned in the Matheus case, the judgment has also been permanently published since October 2008 on the Intranet site of the Ministry of Interior, where it is visible for all Ministry officials and for officials of its external offices, in particular for prefectures

.

More generally, the competent authorities - in particular Bailiffs - have access to this judgment via several publications. In this respect, reference is made to several publications of the Cour de Cassation: Information Bulletin of the Cour de Cassation No. 619 of 15/05/2005; Annual report 2008, section “studies”;

Cour européenne des droits de l’homme 2002-2006 - arrêts concernant la France et leurs commentaires

(published by the

European Law Observatory of the Cour de Cassation). Finally, it can be noted that the judgment was presented in several broadly disseminated legal publications, either general or specialising in property law.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required in this case apart from the payment of the just satisfaction apart from the payment of the just satisfaction awarded to the applicant by the Court, that the general measures adopted will prevent similar violations and that France has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 2 December 2011 at the 1128th Meeting of the Ministers’ Deputies