J.B. v. IRELAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
J.B. v. IRELAND (CtEDO, 2011)
CINTIMEA DECIZIE A SECȚIUNEI Cerere nr. 9519/07 de J.B. împotriva Irlandei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 21 iunie 2011 în calitate de comitet compus din: Mark Villiger, președinte, Elisabet Fura, Ann Power, judecători și Stephen Phillips, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 16 februarie 2007, având în vedere amânarea acesteia în așteptarea examinării de către Marea Camera McFarlane v. Irlanda ([GC], nr. 31333/06, CEDH 2010 ...) după ce a deliberat, decide după cum urmează: Reclamantul, dl JB, este un național irlandez, născut în 1936 și locuiește în Irlanda. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl P.T. O’Reilly, un avocat care practică în Clonmel, Irlanda. Guvernul irlandez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl P. White, al Departamentului de Afaceri Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost arestat și interogat în 1996 și 1998 și, în 1999, el a fost acuzat pe șaisprezece conturi de agresiune indecentă împotriva unui număr de nepoțile sale între 1971 și 1987. El a fost trimis la judecată. În 2001 el a obținut permisiunea de a solicita reexaminare judiciară pentru o pronunțare a urmăririi sale din motive de întârziere. În noiembrie 2003, Curtea Înaltă a interzis procesul său în cazul acuzațiilor referitoare la o nepoată, dar a considerat că procesul său în ceea ce privește acuzațiile referitoare la celelalte nepoate ale sale ar trebui să continue. În februarie 2004, reclamantul a apelat. Audierea Curții Supreme a început în ianuarie 2006, a reluat în octombrie 2006 și a respins apelul său a fost emis în noiembrie 2006. La mijlocul anului 2008, procesul reclamantului a avut loc, dar juriul nu a putut conveni cu privire la un verdict. În consecință, mai târziu, în 2008 directorul procurorilor publici a intrat într-un prosequi nole astfel încheierea procesului. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii penale împotriva acestuia și în temeiul articolului 13 din Convenție că nu are niciun remediu intern eficace în acest sens. Prin scrisoarea din 16 noiembrie 2010, Guvernul a arătat Curtea, fără a aduce atingere dispozițiilor, că a propus să ofere reclamantului suma de 13.000 euro („EUR”), inclusiv a costurilor și cheltuielilor, în soluționarea prezentului caz. Prin scrisoarea din 8 decembrie 2010, reclamantul a indicat că dorește să accepte oferta de soluționare a guvernului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu constată niciun motiv pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să scoată cererea din lista de cazuri. Stephen Phillips Mark Villiger Președintele adjunct al grefierului