B. v. SWEDEN

A cincea secțiune decizia nr. 62448/09 de către B. împotriva Suediei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a cincea secțiune), care a stat la 5 iulie 2011 în calitate de comitet compus din: Mark Villiger, președinte, Elisabet Fura, Ann Power, judecători și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 26 noiembrie 2009, având în vedere măsura intermediară indicată guvernului contestat în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții și faptul că această măsură intermediară a fost respectată, având în vedere decizia de a acorda prioritate cererii de mai sus în temeiul articolului 41 din Regulamentul Curții, Având în vedere hotărârea că identitatea reclamantului nu ar trebui să fie divulgată publicului în temeiul articolului 47 § 3 din Regulamentul de procedură, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, B., este un cetățen iranian care s-a născut în 1984. El este reprezentat în fața Curții de către dl Per Myrberg, un avocat care practică în Sundsvall. Guvernul suedez („ Guvernul”) este reprezentat de agentul lor, dna G. Isaksson, Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost transferat din Suedia în Grecia în temeiul Regulamentului Dublin. El s-a plâns că aceasta va încălca art. 2 și 3 din Convenție și a cerut Curții să rămână transferul său. La 1 decembrie 2009, președintele, acordând cererea, a hotărât să aplice art. 39 din Regulamentul Curții. La 8 februarie 2010, Președintele a hotărât că guvernul ar trebui invitat să prezinte observații scrise privind admisibilitatea și meritele cazului, așa cum a făcut Guvernul. La 21 ianuarie 2011, Guvernul a informat Curtea că, în o hotărâre de conducere din 10 decembrie 2010 (UM 7706/10), Curtea de Apel pentru migrație a susținut că, datorită deficiențelor din procedura greacă de azil, Suedia a fost responsabilă în temeiul articolului 3.2 din regulamentul de Dublin pentru examinarea cererii de azil ale reclamantului. Ca urmare a hotărârii, directorul pentru afaceri juridice de la Consiliu pentru migrație a adoptat o instrucție (RCI 19/2010, în vigoare la 16 decembrie 2010), în conformitate cu care Consiliul pentru migrație, deocamdată, nu va lua nici o decizie privind transferurile către Grecia în temeiul regulamentului Dublin și va examina în schimb astfel de cereri în fond. În plus, în conformitate cu instrucțiunile, Consiliul va examina, de oficiu, cererile de azil cu privire la fondurile, de asemenea, în ceea ce privește reclamanții de azil care au primit decizii privind transferul în Grecia, care au obținut forță juridică. În urma unei cereri formulate de Guvern cu privire la statutul cazului reclamantului, Consiliul Migrației a informat Guvernul că cererea de azil a solicitat va fi examinată în Suedia. Având în vedere faptul că nu mai există o decizie executivă de transfer al reclamantului în Grecia în temeiul regulamentului Dublin, Guvernul a solicitat Curtea să scoată cazul din lista sa de cazuri. Informațiile furnizate de Guvern au fost transmise reclamantului pentru informații. Reclamantul s-a plâns că, datorită condițiilor sărace pentru reclamanții de azil în Grecia, el nu va fi examinat acolo și, prin urmare, riscul de a fi trimis în Iran în cazul în care se confruntă cu tratament contrar articolului 2 și 3 din Convenție. HOTĂRÂREA având în vedere informațiile prezentate de Guvern la 21 Ianuarie 2011, Curtea remarcă că reclamantul nu riscă să fie transferat în Grecia în temeiul Regulamentului Dublin și cererea de azil va fi examinată de Consiliul Migrației. Prin urmare, această chestiune a fost rezolvată la nivel intern, în sensul articolului 37 § litera (b) din convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazul și să se întrerupă aplicarea articolului 39 din Regulamentul Curții. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Stephen Phillips Mark Villiger Președintele adjunct al grefierului

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 62448/09

by B.

against Sweden

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 5 July 2011 as a Committee composed of:

Mark Villiger,

President,

Elisabet Fura,

Ann Power,

judges,

and Stephen Phillips,

Deputy

Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 26 November 2009,

Having regard to the interim measure indicated to the respondent Government under Rule 39 of the Rules of Court and the fact that this interim measure has been complied with,

Having regard to the decision to grant priority to the above application under Rule 41 of the Rules of Court,

Having regard to the decision that the applicant’s identity should not be disclosed to the public under Rule 47 § 3 of the Rules of Court,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, B., is an Iranian national who was born in 1984. He is represented before the Court by Mr Per Myrberg, a lawyer practising in Sundsvall.

The Swedish Government (“the Government”) are represented by their Agent, Mrs G. Isaksson of the Ministry for Foreign Affairs.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The applicant was to be transferred from Sweden to Greece under the Dublin Regulation. He complained that this would violate Article 2 and 3 of the Convention and asked the Court to stay his transfer. On 1 December 2009 the President, granting the request, decided to apply Rule 39 of the Rules of Court. On 8 February 2010 the President decided that the Government should be invited to submit written observations on the admissibility and merits of the case, which the Government did. The applicant submitted observations in reply.On 21 January 2011 the Government informed the Court that in, a leading judgment of 10 December 2010 (UM 7706/10), the Migration Court of Appeal had held that, due to the deficiencies in the Greek asylum procedure, Sweden was responsible under Article 3.2 in the Dublin Regulation for examining the complainant’s application for asylum. As a result of the judgment, the Director for Legal Affairs at the Migration Board adopted an instruction (RCI 19/2010, in force as of 16 December 2010) according to which the Migration Board, for the time being, will not make any decisions on transfers to Greece under the Dublin Regulation and will instead examine such applications on the merits. Furthermore, according to the instruction, the Board will

ex officio

examine applications for asylum on the merits also in regards to those asylum seekers who have received decisions on transfer to Greece which have gained legal force. Following a request made by the Government concerning the status of the applicant’s case, the Migration Board informed the Government that the applicant’s application for asylum will be examined in Sweden. As it was clear that there no longer existed an enforceable decision to transfer the applicant to Greece under the Dublin Regulation, the Government asked the Court to strike the case out of its list of cases. The information given by the Government was transmitted to the applicant for information.

COMPLAINTS

The applicant complained that, due to the poor conditions for asylum seekers in Greece, he will not have his asylum application examined there and, thus, risks being sent to Iran where he faces treatment contrary to Article 2 and 3 of the Convention.

THE LAW

Having regard to the information submitted by the Government on 21

January 2011, the Court notes that the applicant does not risk to be transferred to Greece under the Dublin Regulation and his application for asylum will be examined by the Migration Board. Consequently, the matter has been resolved on a domestic level, within the meaning of Article 37 §

1

(b) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list and to discontinue the application of Rule 39 of the Rules of Court.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Stephen Phillips

Mark Villiger

Deputy Registrar

President