CtEDO 06.09.2011 Auto

DEMIR c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
06.09.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DEMIR c. TURQUIE (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA RĂSPUNSURARE N 366775/10, prezentată de Agit DEMÕR împotriva Turciei, introdusă la 5 mai 2010, EXPOSAT DEFICIENTUL, dl Agit Demir, este un cetățean turc născut la 19 decembrie 1996 și rezident în ȘIdnak. El este reprezentat în fața Curții de către dl Dannaș Bestaș și Mesut Bestaș, avocați în Diyarbakr. CIRCONSTANCES DE ESPECE La 5 decembrie 2009, DTP (Parteneriatul pentru o societate democratică) a organizat un eveniment la Cizre (Șirnak). La 18 ianuarie 2010, după ce a identificat reclamantul, la vârsta de 12 ani și 11 luni, pe înregistrări video, echipa de combatere a terorismului l-a arestat pe acesta pe motiv că, în timpul demonstrației, aruncase pietre împotriva forțelor de securitate și a pus un portret al liderului PKK, Abdullah Öcalan. La 19 ianuarie 2010, reclamantul, asistat de un avocat numit de baroul din Șlërnak, a fost audiat de procurorul Republicii Cizre. Dacă a recunoscut că purtase portretul lui Abdullah Öcalan, a negat că a aruncat cu pietre împotriva forțelor de securitate. În aceeași zi, procurorul a ordonat o expertiză din partea spitalului public din Cizra cu privire la capacitatea de discernământ și de înțelegere a minorului. Raportul de expertiză, prezentat în aceeași zi, a arătat că reclamantul dispune de competențele necesare pentru înțelegerea faptelor sale. În urma expertizei sale, persoana în cauză, acuzată de a fi membru al unei organizații ilegale și de încălcarea legii nr. 2911 privind întrunirile și protestele, a fost transferat în fața judecătorului de judecată din Cizra, care a ordonat arestarea sa provizorie. Printr-un act de acuzare din 9 februarie 2010, care indica vârsta reclamantului, procurorul Republicii Diyarbakýr a inițiat o acțiune penală în fața Curții de Assese Speciale din Diyarbakýr, care judeca numai infracțiunile comise împotriva ordinii constituționale și a funcționării statului. Acuzarea se referea la acțiuni ale reclamantului în numele unei organizații ilegale fără a fi fost membru al acesteia, propaganda în favoarea acesteia și participarea la o demonstrație ilegală cu violență împotriva forțelor de ordine prin intermediul armelor și materialelor interzise prin art. 23 litera (b) din Legea nr. 2911. La 16 februarie 2010, având în vedere natura infracțiunilor reproșate, riscul de evadare, de modificare a probelor și de presiune asupra martorilor, precum și existența unor suspiciuni plauzibile privind încălcările menționate la art. 100 litera (a) din Codul de procedură penală, Curtea de Assesie din Diyarbakýr a respins cererea de extindere a reclamantului și a ordonat întocmirea unui raport de examinare socială ( sosyal incelem rappporu ) pe personalitatea și mediul social al minorului pentru a determina cea mai potrivită pedeapsă pentru situația sa. La 13 aprilie 2010, în cursul ședinței, avocatul reclamantului susține că, având în vedere vârsta sa, clientul său ar fi trebuit să fie judecat de o instanță pentru copii și a contestat raportul de expertiză din 19 ianuarie 2010, reproșându-l că a fost stabilit în grabă și fără participarea unor lucrători sociali specializați în monitorizarea copiilor aflați în conflict cu legea. În aceeași zi, tribunalul a decis eliberarea provizorie a reclamantului și a dispus un raport de expertiză care să permită identificarea reclamantului pe înregistrările video. Din elementele dosarului reiese că procedura penală rămâne în curs de desfășurare în fața Curții de Assesie a Diyarbakir. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE ȘI INTERNAȚIONALE PERTINENTE Dreptul internațional Setul de norme minime ale Organizației Națiunilor Unite privind administrarea justiției pentru minori (Regulile Beijingului, adoptate de Adunarea Generală în Rezoluția 40/33 din 29 noiembrie 1985) Dispozițiile relevante ale acestor norme sunt următoarele: art. 5 Obiective ale justiției pentru minori 5.1. Sistemul de justiție pentru minori urmărește bunăstarea minorului și se asigură că motivele la infractorii juvenili sunt întotdeauna proporționale cu circumstanțele specifice infractorilor și infracțiunilor. art. 13 Detenția preventivă 13.1. Detenția preventivă nu poate fi decât o măsură de ultimă instanță și durata sa trebuie să fie cât mai scurtă posibil. Pe cât posibil, detenția preventivă trebuie înlocuită cu alte măsuri, cum ar fi supravegherea atentă, asistența foarte atentă sau plasarea într-o familie sau într-o instituție sau într-un cămin educațional. Convenția privind drepturile copilului adoptată și deschisă spre semnare, ratificare și aderare de Adunarea Generală în Rezoluția 44/25 din 20 noiembrie 1989 art. 37 Statele părți se asigură că [...] Niciun copil nu este privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, detenția sau întemnițarea unui copil trebuie să fie în conformitate cu legea, să fie doar o măsură de ultimă instanță și să aibă o durată cât mai scurtă posibil (...) Observații finale din 29 octombrie 2009 ale Comitetului pentru drepturile copilului față de Turcia (CRC/C/OPAC/TUR/CO/1) Comitetul pentru drepturile copilului, în observațiile sale finale din 29 octombrie 2009 cu privire la Turcia la examinarea raportului inițial al Turciei (CRC/C/OPAC/TUR/1), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că amendamentele aduse în 2006 la Legea antiteroristă (ATA) permit urmărirea penală a copiilor în vârstă de peste 15 ani, la fel ca și adulții, în fața unor persoane fizice sau juridice. Instanțe speciale peneluri Comitetul a luat notă de informațiile primite de la statul parte, dar rămâne preocupat de informațiile care indică aplicarea acestor dispoziții multor copii. Comitetul este deosebit de preocupat de faptul că pedepsele aplicate copiilor pot duce la condamnarea permanentă, ceea ce contravine Convenției privind drepturile copilului, precum și de informațiile conform cărora legea ATA este aplicată din motive precum prezența sau participarea la evenimente și reuniuni publice. În acest sens, Comitetul recomandă statului parte: Pentru a modifica legea antiteroristă pentru a garanta că copiii nu sunt judecați ca adulți în fața instanțelor speciale de judecată. Copiii trebuie să beneficieze de protecția normelor de justiție pentru minori în instanțele obișnuite și toate procesele trebuie să fie desfășurate cu diligență și imparțialitate, în conformitate cu normele minime ale unei proceduri regulate Pentru a asigura alinierea definiției infracțiunilor teroriste la standardele internaționale, așa cum a recomandat Raportorul special privind promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului în raportul misiunii sale din Turcia din 2006 (A/HRC/426/Add.2, p. 90) Dacă există dubii cu privire la vârstă, tinerii trebuie considerați copii (...) Orientări ale Comitetului miniștrilor Consiliului Europei privind o justiție adaptată copiilor (adoptată de Comitetul de Miniștri la 17 În noiembrie 2010, la 1098 de reuniuni ale delegaților miniștrilor) art. 19 Orice formă de privare de libertate a copiilor ar trebui să fie o măsură de ultimă instanță și de o durată cât mai scurtă posibil. Nu sunt răspunzători penal pentru copiii cu vârsta de 12 ani care nu au trecut în cadrul comisiei pentru fapt; cu toate acestea, se aplică măsuri de protecție specifice copiilor. Nu sunt răspunzători penal pe cei care, în perioada de 12 ani care au trecut, dar nu au încă 15 ani, nu au discernământul necesar pentru a înțelege sensul și consecințele juridice ale acțiunilor lor sau a căror capacitate de a controla comportamentul lor nu este suficient dezvoltată. Cu toate acestea, se aplică măsurile de protecție specifice copiilor. Cei care au discernământul necesar pentru a înțelege sensul și consecințele juridice ale acțiunilor lor, precum și capacitatea lor de a controla comportamentul lor sunt condamnați la o pedeapsă între 9 și 12 ani de închisoare pentru o infracțiune pasibilă de pedeapsa cu închisoarea pe viață și între 7 și 9 ani pentru o infracțiune pasibilă de condamnare pe viață. Celelalte pedepse sunt reduse la două treimi și, în acest caz, pedeapsa care poate fi pronunțată pentru fiecare act nu poate depăși șase ani. Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului art. 2 (...) Cei care, fără a fi membri ai unei organizații teroriste, comit o infracțiune în numele acesteia sunt, de asemenea, considerați teroriști și pedepsiți ca membri ai unei astfel de organizații. 5271 privind procedura penală din 4 decembrie 2004. Cauzele introduse ca urmare a acestor infracțiuni și care implică copii cu vârsta peste 15 ani pot fi deci judecate de aceste cursuri. A doua teză din această dispoziție a fost eliminată prin Legea nr. 668 din 22 iulie 2010. Legea nr. 2911 privind reuniunile și manifestările Legea nr. 668 din 22 iulie 2010 a fost introdusă în Legea nr. 2911 privind reuniunile și protestele un nou articol (art. 34/A) astfel cum se prevede la art. 2 alineatul (2) din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului nu se aplică copiilor autori ai infracțiunii de rezistență sau de propagandă în cadrul reuniunilor și manifestărilor contrare acestei legi. Legea nr. 5395 privind protecția copilului art. 4 (...) Întemnițarea și măsurile privative de libertate trebuie să fie ultima cale de atac pentru minori (...) art. 35 (1) Atunci când instanțele, judecătorii pentru copii sau procurorul Republicii o consideră necesară, se efectuează o examinare care să permită analizarea particularităților individuale și a mediului social al copiilor care intră sub incidența acestei legi. Raportul de examinare socială este luat în considerare la evaluarea de către instanță a capacității copilului de a înțelege natura și consecințele juridice ale actului comis și de a controla comportamentul acestuia. Invocând art. 3 din Convenție, reclamantul, în vârstă de 12 ani și 11 luni în momentul faptelor, susține că procedura penală împotriva sa în fața unei Curți de Assesie care nu este competentă în ochii săi pentru a judeca copiii se analizează într-un tratament necorespunzător. Invocând art. 5 alineatul (3) din Convenție, acesta se plânge de o perioadă excesivă de detenție provizorie. Invocând art. 6 din Convenție, se plânge că a fost judecat de o instanță de asediu a cărei competență, independență și imparțialitate o pune sub semnul întrebării. Invocând art. 7 din Convenție, acesta susține că acuzarea procurorului Republicii în temeiul articolului 314 din Codul penal (care face parte dintr-o organizație armată creată în scopul comiterii de infracțiuni împotriva ordinii constituționale a statului) a încălcat principiul legalității pedepselor, în măsura în care actele în cauză ar fi trebuit, în opinia sa, să fie judecate în temeiul articolului 220 din Codul penal (infracțiuni comise împotriva păcii publice și în numele unei organizații ilegale fără a fi membru al acesteia). Invocând art. 8 din convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la respectarea vieții de familie în măsura în care, din cauza distanței care separă casa de Siirt de casa sa din Cizre, nu ar fi putut beneficia de vizite periodice din partea familiei sale. Invocând art. 13, deplânge absența unei acțiuni care i-ar fi permis să conteste detenția provizorie, invocând art. 14, susține că a făcut obiectul unei discriminări bazate pe originea sa kurdă. Invocând art. 2 din Protocolul nr. 1, se plânge că nu a putut să-și urmeze școala în detenție. (1) Acțiunea penală introdusă împotriva reclamantului, la vârsta de 12 ani și 11 luni, în fața Curții de Asezări Speciale de la Diyarbakýr, având în vedere legislația națională în vigoare la momentul faptelor, a avut o bază legală în acest sens, aceasta răspundea cerințelor art. 6 din Convenție, în special în ceea ce privește competența rațională personae? În ceea ce privește întreaga procedură penală în cauză, Curtea de Asezări Speciale de la Diyarbakýr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Având în vedere instrumentele internaționale și legislația națională, reținerea provizorie a reclamantului poate fi considerată o măsură de ultimă instanță? Având în vedere vârsta reclamantului la momentul faptelor, reținerea provizorie nu putea fi înlocuită cu alte măsuri prevăzute de legislația națională • În caz contrar, durata detenției provizorii a reclamantului (a se vedea Nart c. Turcia, nr 20817/04, 6 mai 2008) a fost compatibilă cu obligația de a judeca într-un termen rezonabil, în sensul art. 5 alin. (3) din Convenție Guvernul este invitat să furnizeze informații cu privire la următoarele aspecte: Reclamantul a fost reținut în condiții care țin cont de statutul său și de nevoile speciale legate de vârsta și personalitatea sa? În timp ce era privat de libertatea sa, era el separat de adulți Reclamantul avea posibilitatea de a menține contacte frecvente cu familia sa în timpul detenției sale în instituția penitenciară, reclamantul avea posibilitatea de a să aibă acces la programe de învățământ pentru a-și continua școala Reclamantul avea la dispoziție, așa cum se prevede în art. 4 alin. (4) din Convenție, o procedură efectivă prin care ar fi putut contesta menținerea sa în arest provizoriu În plus, părțile sunt invitate să informeze Curtea cu privire la toate evoluțiile recente referitoare la prezenta cerere și să furnizeze, după caz, documentele relevante suplimentare.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2023-01-31
0,94
AFFAIRE GÖK c. TÜRKİYE
ncée à l’égard du requérant à raison de sa participation à des manifestations organisées en 2009. 2. Le 15 avril 2009, le requérant fut arrêté pour avoir participé à des manifestations qui avaient été organisées à Batman les 6, 15 et 18 fév
CtEDO 2012-07-02
0,93
SEREN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 41730/10 Hasan ŞEREN contre la Turquie introduite le 8 juin 2010 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Hasan Şeren, est un ressortissant turc né en 1994 et résidant à Şırnak. Il est représenté devant la Cour par M e
CtEDO 2001-07-10
0,93
AFFAIRE DEMIR c. TURQUIE
. Les 4 mai et 9 mai 2001 respectivement, le représentant du requérant et le Gouvernement ont présenté des déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire. EN FAIT 6. Le requérant, M. C. Demir, est un ressortissant
CtEDO 2012-11-27
0,93
AFFAIRE BİLAL DOĞAN c. TURQUIE
la durée de sa détention provisoire. 4. Le 27 septembre 2010, la requête a été communiquée au Gouvernement. Comme le permet l’article 29 § 1 de la Convention, il a en outre été décidé que la chambre se prononcerait en même temps sur la rece
CtEDO 2012-01-10
0,93
IMRET c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION Requête n o 57316/10 Abdulcelil İMRET contre la Turquie introduite le 7 septembre 2010 EXPOSÉ DES FAITS EN FAIT Le requérant, M. Abdulcelil İmret, est un ressortissant turc né en 1958 et résidant à Batman. Il est représenté
Sursă