SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 16846/07 Valentina Nikolayevna GRISHANKOVA împotriva Ucrainei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 13 septembrie 2011 într-un comitet compus din Boštjan M. Zupančič, președinte, Ganna Yudkivska, Angelika Nußberger, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată anterior la 12 aprilie 2007 Având în vedere declarația depusă de guvernul pârât la 4 ianuarie 2011 și invitând Curtea să șteargă cererea de rol, precum și răspunsul reclamantului la această declarație După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA recurentei, dl Valentina Nikolayevna Grishankova, este resortisant ucrainean, născută în 1960 și rezidentă în Dneprodzerhynsk. În octombrie 2002, recurenta a inițiat o procedură civilă împotriva angajatorului său, o stație sanitară epidemiologică, în vederea obținerii unei compensații pentru cheltuielile de închiriere. În decembrie 2007, procedura era încă în curs de desfășurare, aparent în fața Curții Supreme a Ucrainei la care reclamanta a introdus recursul în casare la 4 august 2006 și care, prin trei scrisori din 14 martie, 4 august și, respectiv, 15 decembrie 2006, i-a comunicat că, având în vedere sarcina muncii pe teren, nu a fost posibil să se precizeze data la care recursul în casare ar fi examinat. GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plângea de durata procedurii în litigiu, fără a ridica o cauză separată privind lipsa accesului la Curtea Supremă a Ucrainei. De asemenea, aceasta pretindea o încălcare a dreptului său la respectarea bunurilor sale garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza faptului că nu se poate obține o compensație în cauză. Durata procedurii Prin scrisoarea din 4 ianuarie 2011, guvernul a informat Curtea că are în vedere formularea unei declarații unilaterale pentru rezolvarea problemei ridicate de cerere. În plus, guvernul a invitat Curtea să șteargă rolul Curții în aplicarea articolului 37 din convenție. The Government of Ucraina acknowledge the exagerat duation of the consideration of the applicicants case before the national scurts. I, Valeria Lutkovska, Government Agent, clare that Government of Ukraine offer to pay ex gratia 1 300 (one thousand three hundred) euro to Valentina Nikolayevna Grishankova. The sum ex gratia , is to cover any pecuniary and moraly damage as well as costs and expenses, wil be free of any impozits that may be applicable, and converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the data covered into the national currency of respondent State at the rate applicable on the data of settlement. It will be plata within three months from the data of settlement. It will be plata within three months from the data of notification of the decizie taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay these sums within the said three-month period, the Government undertake to pay simplu interest on them from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus tree percentage puncts. This payment will constitute the final resolution of the case Prin scrisoarea din 11 februarie 2011, reclamanta și-a exprimat punctul de vedere conform căruia suma indicată în declarația guvernului era prea mică. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. În acest scop, Curtea trebuie să examineze îndeaproape declarația pe baza principiilor consacrate de jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) n 1602/02, 26 iunie 2007 ; și Sulwińska c. Polonia (dec.) n 28953/03). Curtea a stabilit într-un anumit număr de cauze, inclusiv cele îndreptate împotriva Ucrainei (a se vedea, de exemplu, Moroz și alții c. Ucraina, n 36655/02, 21 decembrie 2006, Morgounenko c. Ucraina, n 43382/02, 6 septembrie 2007), practica sa în ceea ce privește obiecțiunile întemeiate pe încălcarea dreptului de a fi audiat într-un termen rezonabil. Având în vedere natura concesiunilor cuprinse în declarația guvernului, precum și în suma propusă a despăgubirii, care este conformă cu sumele alocate în cauze similare Prin urmare, în lumina considerațiilor de mai sus și în special având în vedere jurisprudența sa clară și abundentă cu privire la acest subiect, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin convenție și a protocoalelor sale nu impune ca aceasta din urmă să examineze această parte a cererii [art. 37 alineatul (1) in fine Alte obiecțiuni] De asemenea, recurenta se plângea de o încălcare a dreptului său de a-și respecta bunurile garantate prin art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza faptului că a obținut o compensație în cauză. Având în vedere toate elementele aflate în posesia sa și în măsura în care este competentă să cunoască afirmațiile formulate, Curtea nu a ridicat nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție. În consecință, acest aspect este vădit nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 alin. (3) și (4) din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol în măsura în care se referă la durata procedurii Declară restul cererii inadmisibile. Stephen Phillips Bošjan domnul Zupančič grefier adjunct Președinte
Requête n
o
16846/07
Valentina Nikolayevna GRISHANKOVA
contre l’Ukraine
La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 13 septembre 2011 en un comité composé de
:
Boštjan M. Zupančič,
président,
Ganna Yudkivska,
Angelika Nußberger,
juges,
et de Stephen Phillips,
greffier adjoint
de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 12 avril 2007
;
Vu la déclaration déposée par le gouvernement défendeur le 4 janvier 2011 et invitant la Cour à rayer la requête du rôle, ainsi que la réponse de la partie requérante à cette déclaration
;
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
La requérante, M
me
Valentina Nikolayevna Grishankova, est une ressortissante ukrainienne, née en 1960 et résidant à Dneprodzerzhynsk.
Le gouvernement ukrainien («
le Gouvernement
») est représenté par ses agents, M. Y. Zaytsev et M
me
En octobre 2002, la requérante entama une procédure civile contre son employeur, une station sanitaire épidémiologique, en vue d’obtenir une compensation pour des charges locatives.
En décembre 2007, la procédure était toujours pendante, apparemment devant la Cour suprême de l’Ukraine auprès duquel la requérante introduisit, le 4 août 2006, son pourvoi en cassation et qui, par trois lettres des 14 mars, 4 août et 15 décembre 2006 respectivement, lui fit savoir que vu la charge du travail de la court, il fut impossible d’indiquer la date à laquelle son pourvoi en cassation serait examiné.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, la requérante se plaint de la durée de la procédure litigieuse, sans soulever un grief séparé concernant du défaut d’accès à la Cour suprême de l’Ukraine.
Elle alléguait également une violation de son droit au respect de ses biens garanti par l’article 1 du Protocole n
o
1, en raison de l’impossibilité d’obtenir une compensation en cause.
A.
Durée de la procédure
Par une lettre du 4 janvier 2011, le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle-ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
La déclaration était ainsi libellée
:
«
The Government of Ukraine acknowledge the excessive duration of the consideration of the applicant’s case before the national courts. I, Valeria Lutkovska, Government Agent, declare that Government of Ukraine offer to pay ex gratia 1
300 (one thousand three hundred) euros to Valentina Nikolayevna Grishankova.
The sum
ex gratia
, is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, wil be free of any taxes that may be applicable, and converted into the national currency of the respondent State at the rate applicable on the date covered into the national currency of respondent State at the rate applicable on the date of settlement. It will be payable within three months from the date of settlement. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay these sums within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on them from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
This payment will constitute the final resolution of the case
».
Par une lettre du 11 février 2011, la partie requérante a exprimé l’avis que la somme indiquée dans la déclaration du Gouvernement était d’un montant trop faible.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si le requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
A cette fin, la Cour doit examiner de près la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI
;
WAZA Spółka z o.o. c. Pologne
(déc.) n
o
1602/02, 26
juin 2007
; et
Sulwińska c. Pologne
(déc.) n
o
28953/03).
La Cour a établi dans un certain nombre d’affaires, dont celles dirigées contre l’Ukraine (voir, par exemple,
Moroz et autres c. Ukraine
, n
o
36545/02, 21 décembre 2006,
Morgounenko c. Ukraine
, n
o
43382/02, 6
septembre 2007), sa pratique en ce qui concerne les griefs tirés de la violation du droit à être entendu dans un délai raisonnable.
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37
§
1
c).
Partant, à la lumière des considérations qui précèdent, et eu égard en particulier à sa jurisprudence claire et abondante à ce sujet, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de cette partie de la requête (article 37 § 1
in fine
).
B.
Autres griefs
La requérante se plaignait également d’une violation de son droit au respect de ses biens garanti par l’article 1 du Protocole n
o
1, en raison de l’impossibilité d’obtenir une compensation en cause.
Compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, et dans la mesure où elle est compétente pour connaître des allégations formulées, la Cour n’a relevé aucune apparence de violation des droits et libertés garantis par la Convention. Il s’ensuit que ce grief est manifestement mal fondé et doit être rejeté en application de l’article 35 §§ 3 et 4 de la Convention.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de rayer la requête du rôle pour autant qu’elle porte sur le grief relatif à la durée de la procédure
;
Déclare
le restant de la requête irrecevable.
Stephen Phillips
Boštjan M. Zupančič
Greffier adjoint
Président