AFFAIRE KOPER c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

13.09.2011

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 6-1+P1-1;Satisfaction équitable réservée

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE KOPER c. TURQUIE (CtEDO, 2011)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL KOPER c. TURCIA (Cercetarea nr. 18538/05) HOTĂRÂREA fondului STRASBURG 13 septembrie 2011 DEFINIF 13/12/2011 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Koper c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinta, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, Giorgio Malinverni, Ișil Karakaș, Guido Raimondi, Paulo Pinto de Albuquerque, judecători, și de Stanley Naismith, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera consiliului la 23 august 2011, Rend la hotărârea pe care o reprezintă, adoptat la această dată procedural La originea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18538/05) îndreptat împotriva Republicii Turcia și inclusiv un resortisant al acestui stat, dl Ahmet Dündar Koper ( (1) din Protocolul nr. 1 și art. 6 alin. (1) din Convenție. La 5 noiembrie 2007, președinta celei de-a doua secțiuni a decis să comunice cererea guvernului. 1 din Convenție, s-a decis, de asemenea, că camera se va pronunța în același timp cu privire la admisibilitate și la fondul cauzei. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA L , situat în satul Bulgurca, la Menemen (attena) și înregistrat sub numerele de insulă 86 și parcelă 1. La 27 martie 1997, Ministerul Pădurii intenta, în fața Tribunalului de Mare Instanță din Menderes, o acțiune în anulare a titlului de proprietate al reclamantului pe motiv că terenul făcea parte din domeniul forestier La 22 octombrie 2001 și la 10 iunie 2003, instanța a efectuat două expertize la fața locului în prezența părților și a experților în inginerii forestieri. La 6 noiembrie 2001 și la 16 iunie 2003, rapoartele de competență au fost depuse la dosar. La 8 martie 2002, Trezoreria a formulat o cerere incidentă de intervenție voluntară. în anulare a titlului de proprietate al reclamantului și a solicitat înregistrarea terenului pe numele său pe registrul funciar 11. La 13 noiembrie 2003, Tribunalul, pe baza rapoartelor de competență, a acceptat cererea Trezoreriei Publice. La 10 mai 2004, Curtea de Casație a confirmat hotărârea atacată. La data de 7 octombrie 2004, reclamantul a formulat o acțiune în rectificarea deciziei, care a fost respinsă de Curtea de Casație la data de 7 octombrie 2004. Hotărârea Înaltei Instanțe a fost notificată la data de 8 noiembrie 2004. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNES PERTINENTE 14. Dreptul și practica internă relevantă în speță sunt descrise în hotărârea Turgut și în alte hotărâri ale Turciei 1411/03, §§ 41-67, 8 1 din PROTOCOLUL nr. 15. În conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamantul se plânge că a fost privat de titlul său de proprietate în beneficiul Trezoreriei publice, fără a avea dreptul de a-și plăti datoriile. 16. Guvernul luptă împotriva acestei afirmații. 17. În primul rând, solicită Curții să respingă cererea de nerespectare a termenului de șase luni, pe motiv că lucrările cadastrale întreprinse ar fi fost finalizate în 1948 și 1976 și că decizia de punere în aplicare a articolului 2 § B din Legea nr. 6831 ar fi devenit definitiv la 29 martie 1986, fără a fi existat o astfel de aplicație. Guvernul susține apoi că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne ca laînseamnă art. 35 din Convenție, reproșând că nu au contestat în fața instanțelor interne rezultatul studiilor cadastrale efectuate și decizia d . excluderea de pe teren a domeniului forestier în beneficiul Trezoreriei publice. De asemenea, Comitetul consideră că reclamantul ar fi putut, pe baza dispozițiilor Codului civil, ale Codului obligațiunilor și ale Codului de procedură administrativă, să solicite o despăgubire sau să inițieze o acțiune în legătură cu prejudiciul cauzat de anularea titlului său de proprietate 18. Reclamantul contestă argumentele guvernului 19. În ceea ce privește excepția de la nerespectarea termenului de șase luni și excepie întemeiat pe neobosirea căilor de atac interne care ar fi permis reclamantului să conteste în faa instanelor interne rezultatul studiilor cadastrale efectuate și decizia de excludere de pe teren a domeniului forestier în beneficiul Trezoreriei Publice, Curtea arată că instanele interne nu au anulat titlul de proprietate al reclamantului din cauza lipsei de decădere a dreptului de proprietate al persoanei în cauză, ci în conformitate cu dispoziiile interne în acest domeniu, după efectuarea unei examinări pe fond a cauzei. Pe de altă parte, Comisia constată că data la care reclamantul și-a prezentat cererea, și anume 27 aprilie 2005, se situează cu siguranță în termen de șase luni de la notificarea, efectuată la 8 noiembrie 2004, a hotărârii Curții de Casație din 7 octombrie 2004 privind recursul în rectificare. În orice caz, Curtea constată, pe de o parte, că este imposibil din punct de vedere material pentru reclamant să conteste concluziile lucrărilor cadastrale din mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prin urmare, Curtea respinge această excepție din partea guvernului. 20. În ceea ce privește excepția bazată pe neobosirea căilor de atac interne care ar fi permis reclamantului să solicite o despăgubire, Curtea amintește că a examinat și respins deja argumente similare din partea guvernului în Hotărârile Temel Conta Sanayi Ve Ticaret A.Ș. 45651/04, §§ 29-33, 10 martie 2009), Do 368/rusöz și Aslan c. Turcia 1262/02, §§ 22-23, 30 mai 2006), Mehmet Ali Miçooo 20606/04, § 17, 13 ianuarie 2009). Nu există nimic care să permită în speță, în afara concluziei la care a ajuns în aceste cauze, Curtea respinge, de asemenea, această excepție a guvernului. 21. Curtea constată, de asemenea, că acest at nu este în mod vădit nefondat în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenie. În plus, aceasta arată că nu se confruntă cu niciun alt motiv d 6831 privind pădurile), un bun care face parte din domeniul forestier nu poate face obiectul unei înscrieri în registrul împădurit în numele unei anumite persoane. El susține că, în speță, la înscrierea bunului în numele reclamantului a fost făcută, la momentul respectiv, cu încălcarea Constituției și a legilor. După ce și-a pierdut caracterul forestier înainte de 31 decembrie 1961, o parte din teren ar fi fost apoi exclusă din domeniul forestier în beneficiul Trezoreriei Publice în 1976, în conformitate cu art. 2 § B din Legea nr. 6831. În opinia guvernului, reclamantul nu a avut niciodată calitatea de proprietar în temeiul dreptului intern și nu a putut fi pronunțată nicio hotărâre în favoarea acestuia. Astfel, titlul de proprietate al reclamantului ar fi fost anulat de autoritățile judiciare și, prin urmare, nu i s-ar fi datorat nicio compensație. 23. Reclamantul se opune acestor argumente și își reiterează afirmațiile. 24. Curtea amintește că a examinat deja obiecțiuni identice cu cele prezentate de reclamant și a concluzionat că încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 este justificată de lipsa de despăgubiri pentru transferul de proprietate asupra bunurilor particularilor către Trezorerie (Turt și alții, citată anterior, §§ 93, Temel Conta Sanayi Ve Ticaret A.Ș., citată anterior, § 40 45, Rimer și alții, citată anterior, §§ 34-41; și Întrucât a examinat prezenta cauză, Comisia consideră că nu există dovezi sau argumente convingătoare care să conducă la o concluzie diferită în acest caz. 25. Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALEGUĂ DE LA ARTICOLUL 6 § 1 DIN CONVENȚIA 26. Recurentul susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, prevăzut la art. 6 alineatul (1) din Convenție. 27. Guvernul combate această teză. 28. Curtea constată că cauza invocată de reclamant nu se confruntă cu niciunul dintre motivele de la care se face referire la art. 35 alineatul (3) din Convenție. Prin urmare, aceasta declară admisibilă. 29. În ceea ce privește fondul, Comisia observă că procedura de care reclamantul se plângea a început la 27 martie 1997 și că a încetat la 7 octombrie 2004. Prin urmare, a durat mai mult de șapte ani și șase luni, pentru două instanțe. Curtea amintește că, în numeroase cauze care ridicau probleme similare cu cele ale acestei specii, Curtea a ajuns la o necunoaștere a cerinței de termen rezonabil A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-78/08-C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-03, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-82/08, C-01, C-01, C-01, C-03, C-03, C-03, C-0198/08, C-03, C-00 și C-03, C-00 și C-00 și C-C-03, C-03, C-03, C-03, C-03, C-03, C-00, C-00, C-00, C-03, C-01: C-03: C-03: 02:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01:01: 02:01:01:01:01:01:01:01:02:02:01:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02:02: Curtea nu percepe nimic care ar putea duce la o concluzie diferită în prezenta cauză. Prin urmare, ajunge la încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție din aceleași motive. III. PRIVIND ÎNCHEIEREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 31. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se șteargă ^ i ^ i ^ i ^ i pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. 32. Pentru prejudiciul material, reclamantul solicită 740 640 EUR (EUR) în total, cerere de ventilație: 515 640 EUR pentru valoarea actuală a terenului cu o suprafață de 123 715 m și 225 000 EUR pentru lipsa de câștig și rambursarea taxelor pe care le-ar fi plătit din 1997; pentru a-și susține cererea, acesta plătește dosarului un raport de competență întocmit la cererea sa la 11 iulie 2008 de un colegiu de patru experți; conform acestui raport, valoarea terenului este de 494 860 de lire turcești (TRL) (aproximativ 257 de lire turce). 820 EUR), adică 4 TRL/m2. Pentru a obține această sumă, experții au luat în considerare următoarele elemente: terenul este utilizat pentru cultivarea fructelor, legumelor și tutunului, este înfășurat și este situat în apropiere de un loc de cazare și un drum; pe de altă parte, agricultura ecologică este practicată în această zonă. Cu toate acestea, reclamantul precizează că valoarea indicată de experți corespunde sumei pe care experții ar fi stabilit-o în cadrul unei proceduri standard de expropriere și adaugă că, în astfel de cazuri, această valoare ar fi făcut obiectul unei obiecții în fața unei instanțe judecătorești și ar fi fost revizuită în creștere. Potrivit reclamantului, valoarea actuală ar fi de 515 640 EUR. Reclamantul solicită, de asemenea, 100 000 EUR pentru daune morale, susținând că a cumpărat terenul în 1966 pentru zile dificile și pentru copiii săi. Fiind privat de acest bun la vârsta înaintată l-ar pune într-o situație economică de o nesiguranță ireversibilă. 33. Pe de altă parte, reclamantul solicită 351,80 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor interne și 4 431 EUR pentru cei angajați în fața Curții. Pentru a-și susține cererile, acesta își plătește integral conturile, facturile și chitanțele corespunzătoare. De asemenea, acesta furnizează o convenție din data de 11 iulie 2008, precum și o chitanță din partea reprezentantului său, care atestă plata a 3 535 EUR. În conformitate cu convenția din oficiu, acesta se angajează să plătească reprezentantului său 10 % din sumele obținute. 34. Guvernul invită Curtea să respingă aceste cereri, în opinia sa de natură speculativă și lipsită de temei. 35. Având în vedere circumstanțele cauzei, Curtea consideră că problema aplicării articolului 41 nu se află în stare de fapt, astfel încât aceaceasta ar trebui să fie rezervată luând în considerare lacuna unui acord între statul pârât și reclamant (în același sens, a se vedea Turgut și alții, citată anterior, § 101, Temel Conta Sanayi Ve Ticaret A.Ș., citată anterior, § 51, Nural Vural , citată anterior, § 38, și Rimer și alții, citată anterior, alineatul 46. În caz contrar, potrivit Curții, o acțiune în constatarea (de a tespiti davas A spus că a existat o încălcare a articolului 1 din Convenție A spus că problema aplicării articolului 41 din Convenție nu se află în stare în consecință, rezerva în întregime invită Guvernul și reclamantul să îi prezinte în scris, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, observațiile lor cu privire la această chestiune și, în special, să îi dea cunoștință de orice acord la care ar putea ajunge rezervă procedura ulterioară și deleagă Președintele Camerei va avea grijă să o stabilească, dacă este necesar. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 13 septembrie 2011, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Stanley Naismith Françoise Tulkens Modulul Președinte