CASE OF CROMPTON AND 2 OTHER CASES AGAINST THE UNITED KINGDOM

Rezoluția CM/ResDH(2011)182 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: 3 cazuri împotriva Regatului Unit Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”) [2] având în vedere hotărârile enumerate mai jos, transmise de Curte la comitet după ce au devenit definitive; Hotărârea și cererea de pronunțare a hotărârii finale privind Crompton (42509/05) 27/10/2009 10/05/2010 Bullen și Soneji (33383/06) 08/01/2009 08/04/2009 S.H. (19956/06) 15/06/2010 15/09/2010 reamintind că constatarea încălcării de către Curte impune, mai mult și mai mult decât plata satisfacției juste acordate în hotărârile, adoptarea de către Statul pârât, după caz, a măsurilor individuale pentru a pune capăt încălcărilor și, în măsura posibil, pentru a remedia consecințele acestora pentru reclamantul și măsurile generale de prevenire a încălcărilor noi și similare; Având invitat autoritățile statului contestat să prevadă un plan de acțiune privind măsurile propuse pentru executarea fiecărei hotărâri enumerate în tabelul de mai sus; având în vedere, în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție, examinat raportul de acțiune pentru fiecare caz furnizat de guvern (a se vedea apendicele); Având în vedere faptul că Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă, astfel cum se prevede în hotărârile; DECLARE, că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să închidă examinarea acestuia. Apendicele 1 la Rezoluția CM/ResDH(2011)182 Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Crompton/Regatul Unit Depunerea nr. 42509/05 Raportul de acțiune prezentat de Regatul Unit la 23 iunie 2010 Acest caz se referă la lungimea excesivă a procedurilor civile în fața comitetului armatei și a Curții Înalte din decembrie 1994 până în mai 2005 (8 ani și 5 luni) (violație la art. 6§1). Măsuri individuale 1. Satisfacție echitabilă: În consecință, Curtea a considerat că nu a existat nici un apel pentru a face o atribuire. (2) Alte măsuri individuale: Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale suplimentare având în vedere concluziile Curții la alineatele 74-80 din hotărâre. Guvernul a admis, iar Curtea a concluzionat, că procedurile nu au fost încheiate în termenul „justificabil” prevăzut de art. 6 alineatul (1), ceea ce nu a afectat rezultatul plângerii inițiale, și anume faptul că reclamantul a fost respins din armata teritorială și a avut dreptul la compensare. În urma cererilor de reexaminare judiciară, compensația a fost reevaluată și reclamantul a fost acordată £153.864.47. Măsuri generale 3. Publicație: Un raport complet al hotărârii a fost publicat în toate Reprezentanțele din Anglia [2009] Toate ER (D) 270 (Oct.). Un rezumat al hotărârii a fost publicat în abstractul cazului LexisWeb ( http://lexisweb.co.uk/cases/2009/Octombrie/Crompton-v-United-Kingdom-App-No-42509-05 ) și Aspals Courts UK Updator de caz marțial ( http://www.aspals.com/cases-cd.html ). Aspals UK este un site web bazat pe nesubscriere care publică hotărâri și alte rapoarte de interes pentru avocați militari. 4. Diseminarea : Detaliile hotărârii au fost difuzate pe întreg teritoriul Ministerului Apărării către cei care hotărăsc, consiliere sau cu interes în sistemul plângerilor de servicii, inclusiv șefii secretariatului pentru reclamații de servicii unice, comisarul pentru reclamații de servicii și avocați ai serviciilor. 5. Alte măsuri generale: Guvernul consideră că nu sunt necesare alte măsuri generale, deoarece, în ceea ce privește încheierea instanței că procedura nu a fost urmărită cu diligencia prevăzută la art. 6 alineatul (1), a pus deja în aplicare măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de remediere a plângerilor de către membrii Forțelor Armate ale Regatului Unit. Dispozițiile relevante au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008 și se aplică plângerilor formulate la sau după data respectivă. (a) În temeiul articolului 334 din Act, numărul maxim de etape prin care o plângere trebuie să treacă înainte de a ajunge la consiliul armatei (sau la consiliul echivalent pentru fiecare dintre celelalte forțe) este redus la două. (b) Ofițerul care consideră o plângere la primul nivel îl trimite direct Consiliului, cu excepția cazului în care el consideră că va fi în competența sa sau a ofițerului la al doilea nivel să furnizeze orice remediere adecvată. (c) În cadrul vechii sisteme de remediere, orice reclamant ar putea lua plângerea la Consiliul de Serviciu relevant, care este compus din cei mai înalti miniștri, funcționari și comandanți ai Serviciului relevant. Deși Consiliul ar putea acționa prin intermediul doi membri ai acestuia, întârzierea a avut loc înaintea membrilor unui astfel de organism senior să ia în considerare și să decidă toate plângerile adresate acestora. În temeiul articolului 335 din Lege, Consiliul poate delega examinarea și decizia privind plângerile care apar la Consiliu. Delegația este într-un grup de cel puțin doi membri, unul dintre care trebuie să fie un ofițer de rang specific. Nominarea unui comitet este modalitatea normală de soluționare a plângerilor care ajung la nivelul comitetului, altele decât numărul foarte mic (de exemplu, orice plângere privind o numire foarte înaltă) care poate fi tratată doar în mod satisfăcător de către comitetul însuși. (d) Prin reglementările prevăzute în art. 336 din Lege, un membru independent (persoană care nu este nici membru al Forțelor Armate, nici un funcționar public) este necesar pentru toate comitetele care se ocupă de o gamă largă de plângeri, inclusiv orice acuzație, discriminare, alte comportamente sau prejudecăți necorespunzătoare. (e) În art. 338 din Lege a fost desemnat un comisar al reclamațiilor de serviciu. Persoana care deține acest birou nu trebuie să fie membru al Forțelor Armate sau funcționarului public. În ceea ce privește aceeași gamă de plângeri care solicită un membru independent al comitetului, comisarul se poate propune acuzațiile către Forțele Armate, în cazul în care ea trebuie informată în toate etapele esențiale ale progresului procesului de plângere. (f) În plus, comisarul are obligația legală de a face un raport anual secretarului de stat, care este pus și în fața Parlamentului, cu privire la eficiența, eficacitatea și echitatea întregului nou sistem. Ministerul Apărării a publicat proceduri și orientări detaliate în ceea ce privește gestionarea plângerilor privind serviciile (Răspunsuri de plângere individuală: reclamații privind serviciile, Publicație privind serviciile comune 831). Procedurile subliniază importanța evitării întârzierii (punctul 1.11) și necesită îndeplinirea termenelor specificate în capitolele 3, 4 și 5 (O copie a procedurilor este disponibilă online) http://www.mod.uk/NR/rdonlyres/88E9A07C-9864-43FF-AF62-C8AFA6A01BB4/0/jsp831_v22.pdf Ca urmare a acestor modificări, guvernul consideră că perioadele semnificative de inactivitate în cursul unei plângeri de servicii, cum ar fi avut loc în cazul dlui Crompton, nu vor avea loc în nici o plângere viitoare6. Guvernul consideră că toate măsurile necesare au fost luate și că acest caz ar trebui închis. Apendicele 2 la Rezoluția CM/ResDH(2011)182 Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Bullen & Soneji/Regatul Unit (Rezoluția nr. 3383/06) Raportul de acțiune prezentat de Regatul Unit la 8 februarie 2011 Acest caz se referă la prelungirea excesivă a procedurilor de confiscare, care a început în 2000 după condamnarea reclamanților (cinci ani pentru trei grade de jurisdicție) (violație a articolului 6§1). În 2000 reclamanții au fost condamnați pentru conspirație pentru a spăla venitul infracțiunii. În urma condamnării lor, urmărirea penală a inițiat proceduri în temeiul Legii privind justiția penală 1988 (CJA) cu privire la ordinele de confiscare pentru recuperarea veniturilor activității criminale ale reclamanților. Curtea Europeană a constatat că, deși procedurile erau deosebit de complexe, având în vedere valoarea ridicată a sumelor în joc și posibilitatea reîncarcerării reclamanților, au existat cu toate acestea perioade cumulative de întârziere necorespunzătoare atribuibile statului. Măsuri individuale 1. (2) Alte măsuri individuale : Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale suplimentare, având în vedere concluziile Curții la punctele 73-79 din hotărâre. Curtea a respins, vădit nefondat, plângerea potrivit căreia a existat nedreptate în ceea ce privește pronunțarea ordonanțelor de confiscare, declarând: „Nu există motive pentru a sugera că re-impunerea finală a ordinilor de confiscare împotriva reclamanților, deși întârziate semnificativ, nu era în conformitate cu esența infracțiunilor pe care le-au invocat vinovat sau că nu erau rezonabil previzibile”. Prin urmare, rezultatul nu ar fi fost diferit absent de încălcare. Deși au existat întârzieri necorespunzătoare în cadrul procedurii, dl Soneji și dl Bullen au fost condamnați pentru infracțiuni grave și rămâne cazul că ar trebui să fie privați de beneficiile lor penale în conformitate cu legislația. Ordinea dlui Soneji a fost plătită integral la 22 iunie 2006. Mai rămâne 112.607 £ (plus dobânzi) pe ordinea dlui Bullen. Ordinea rămâne valabilă și eforturile vor continua să se asigure plata. Măsuri generale 1. Publicare: Hotărârea a fost publicată în Times (2 februarie 2009), Lloyd’s Law Reports Rep. F.C.2010 și VLex la nivel mondial baza de date privind dreptul la nivel mondial. Există, de asemenea, un rezumat al cazului în Legea publică 2009, aprilie, pagina 382. 2. Diseminarea 3. Alte măsuri generale: Au fost luate următoarele măsuri generale: a) Agenția Națională de Îmbunătățire a Poliției a emis orientări pentru consilierii financiari acreditați în aprilie 2009, reamintind-le necesitatea de a fi pregătiți să se desfășoare cu ședințe de confiscare cât mai curând posibil (copy atașat). b) Oficiul de venituri și acuzații vamale și Serviciul de procuror al Curții au eliberat în iunie 2009 orientările atașate procurorilor care subliniază necesitatea de a face progrese în procedurile de confiscare, de a respecta instrucțiunile judiciare cu privire la orar și de a avea în vedere cerințele de timp rezonabil în temeiul articolului 6. Orientările sunt disponibile și pe intranetele lor. c) Scrisoarea atașată datează 2 august 2010 de la Lord Justice Thomas stabilește măsurile luate de către justiția din Marea Britanie pentru punerea în aplicare a hotărârii. Aceste documente pot fi găsite pe site-ul web Execution: https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?Ref=DH-DDD(2011)388&Language=lanEnglish&Site=CM 6. Toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii au fost luate în prezent și solicităm închiderea acestui caz. Abda Sharif Reprezentant permanent adjunct al Regatului Unit la Consiliul Europei 8 februarie 2011 Apendicele 3 la Rezoluția CM/ResDH(2011)182 Execuția hotărârilor Curții Europene de Drepturi Omului SH / Regatul Unit Cerere nr.19956/06 Raportul de acțiune prezentat de Regatul Unit la 22 decembrie 2010 Acest caz se referă la riscul ca reclamantul, un național bhutan de origine etnică nepaleză, să fie supus torturei sau tratamente degradante sau inumane în țara sa de origine, Bhutan, în cazul în care direcțiile de înlăturare împotriva acestuia ar trebui să fie aplicate (violație la art. 3). Măsuri individuale 1. Satisfacție echitabilă 1. 2. Alte măsuri individuale: Guvernul a luat următoarele măsuri individuale. Expulzia reclamantului a fost oprită în conformitate cu art. 39, astfel cum a fost solicitat de Curte la 9 august 2007, iar ordinul de stabilire a instrucțiunilor pentru îndepărtarea sa în Bhutan a fost anulat a doua zi (adică la 10 august 2007). În octombrie 2009, reclamantul a depus o cerere de concediu pentru a rămâne în Marea Britanie pe baza căsătoriei sale către un național bhutan cu concediu pentru a rămâne în Marea Britanie ca refugiat. După examinarea cererii, la 16 iunie 2010 s-a decis să acorde reclamantului concediu pentru a rămâne până la 16 iunie 2013. Guvernul remarcă hotărârea Curții că îndepărtarea reclamantului către Bhutan ar fi contrar articolului 3 din CEDO și va lua în considerare această hotărâre în cazul în care și atunci când reclamantul solicită să rămână în continuare la 16 iunie 2013 sau înainte de 16 iunie 2013. 3. Guvernul consideră că nu sunt necesare măsuri individuale suplimentare. Măsuri generale 4. Publicare : Cazul a fost raportat de o gamă de publicatori de rapoarte de drept în copie hard și online. Este accesibil în Marea Britanie, gratuit, pe www.bailii.org, precum și pe site-ul Curții. 5. Diseminarea : Guvernul a difuzat hotărârea către personalul agenției de frontieră din Marea Britanie, responsabil pentru obținerea și publicarea informațiilor despre Bhutan și personalul responsabil pentru observarea rezultatului cazului și pentru a decide dacă este nevoie de mai multe orientări pentru personalul care lucrează în cadrul hotărârii. 6. Guvernul consideră că nu sunt necesare alte măsuri generale. Guvernul consideră că toate măsurile necesare au fost luate și că cazul ar trebui închis [1] Adoptat de Comitetul de Miniștri la 14 septembrie 2011 la a 1120-a reuniune a Deputaților Miniștri [2] A se vedea, de asemenea, recomandările adoptate de Comitetul de miniștri în contextul supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, Recomandarea Rec(2004)6 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la îmbunătățirea remediilor interne

Resolution CM/ResDH(2011)182

[1]

Execution of judgments of the European Court of Human Rights:

3 cases against the United Kingdom

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”)

[2]

,

Having regard to the judgments listed below, transmitted by the Court to the Committee once they had become final;

Case and Application

Judgment of

Final on

Crompton (42509/05)

27/10/2009

10/05/2010

Bullen and Soneji (33383/06)

08/01/2009

08/04/2009

S.H. (19956/06)

15/06/2010

15/09/2010

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded in the judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate, of individual measures to put an end to the violations and as far as possible to remedy their consequences for the applicant and general measures to prevent new, similar violations;

Having invited the authorities of the respondent state to provide an action plan concerning the measures proposed to execute each of the judgments listed in the table above;

Having, in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention, examined the action report for each case provided by the government (see appendices);

Having noted that the respondent state paid the applicant the just satisfaction, as provided in the judgments;

DECLARES, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination thereof.

Appendix 1 to Resolution CM/ResDH(2011)182

Execution of Judgments of the European Court of Human Rights

Crompton v United Kingdom

Application no. 42509/05

Action Report submitted by the United Kingdom on 23 June 2010

This case concerns the excessive length of civil proceedings before the Army Board and the High Court from December 1994 to May 2005 (8 years and 5 months) (violation of Article 6§1).

Individual Measures

The applicant did not submit a claim for just satisfaction. Accordingly the Court considered there was no call to make an award.

The Government considers that no further individual measures are required given the Court’s findings at paragraphs 74 to 80 of the judgment. The Government admitted, and the Court concluded, that the proceedings were not concluded within the “reasonable time” prescribed by article 6(1). This did not affect the outcome of the initial complaint, namely that the applicant was made redundant from the Territorial Army and was entitled to compensation. Following the applications for judicial review the compensation was reassessed and the applicant was awarded £153,864.47.

General Measures

: A full report of the judgment has been published in the All England Reporter [2009] All ER (D) 270 (Oct.). A summary of the judgment has been published in the LexisWeb case abstracts (

http://lexisweb.co.uk/cases/2009/October/Crompton-v-United-Kingdom-App-No-42509-05

) and Aspals UK Courts Martial Case Updater (

http://www.aspals.com/cases-cd.html

). Aspals UK is a non-subscription based website which publishes judgments and other reports of interest to military lawyers.

: Details of the judgment have been disseminated throughout the Ministry of Defence to those deciding on, advising on or with an interest in the system of service complaints, including the heads of the Single service complaints secretariats, the Service Complaints Commissioner and service lawyers.

The Government considers no further general measures are necessary because, in relation to the conclusion of the court that the proceedings were not pursued with the diligence required by article 6(1), it has already put in place measures to improve the system for the redress of complaints by members of the United Kingdom’s Armed Forces. The changes were made by the Armed Forces Act 2006. The relevant provisions came into effect on 1 January 2008 and apply to complaints made on or after that date.

(a) Under section 334 of the Act the maximum number of stages through which a complaint must pass before reaching the Army Board (or equivalent Board for each of the other Forces) is reduced to two.

(b) The officer who considers a complaint at the first level refers it direct to the Board, unless he considers that it will be within his powers or that of the second level officer to provide any redress which is appropriate.

(c) Under the old system of redress any applicant could take his complaint to the relevant Service Board, which is comprised of the most senior Ministers, civil servants and commanders of the relevant Service. Although the Board could act through two of its members, delay resulted before members of such a senior body could consider and decide all the complaints referred to them. Under section 335 of the Act the Board is able to delegate consideration and decision on complaints which come up to the Board. Delegation is to a panel of at least two members, one of whom must be an officer of specified rank. The appointment of a panel is the normal way of dealing with complaints which reach Board level, other than the very small number (for example any complaint about a very senior appointment) which can only be dealt with satisfactorily by the Board itself.

(d) By regulations made under section 336 of the Act, an independent member (a person who is neither a member of the Armed Forces nor a civil servant) is required for all panels dealing with a wide range of complaints, including any alleging bullying, discrimination, other improper behaviour or bias.

(e) Under section 338 of the Act a Service Complaints Commissioner has been appointed. The person holding that office must not be a member of the Armed Forces or a civil servant. In relation to the same range of complaints as require an independent panel member, the Commissioner may herself forward the allegations to the Armed Forces, in which case she must be informed at all key stages of the progress of the complaint process.

(f) In addition, the Commissioner has a statutory duty to make an annual report to the Secretary of State, which is also put before Parliament, on the efficiency, effectiveness and fairness of the whole of the new system.

The Ministry of Defence has published detailed procedures and guidelines in relation to handling service complaints (Redress of Individual Grievance: Service Complaints, Joint Service Publication 831). The procedures emphasise the importance of avoiding delay (paragraph 1.11) and requires that the timelines specified in Chapters 3, 4 and 5 are met (A copy of the procedures is available online

http://www.mod.uk/NR/rdonlyres/88E9A07C-9864-43FF-AF62-C8AFA6A01BB4/0/jsp831_v22.pdf

).

As a result of these changes the Government believes that the significant periods of inactivity in the course of a service complaint, such as occurred in Mr Crompton’s case, will not occur in any future complaint

Appendix 2 to Resolution CM/ResDH(2011)182

Execution of Judgments of the European Court of Human Rights

Bullen & Soneji v United Kingdom

(Application no. 3383/06)

Action Report submitted by the United Kingdom on 8 February 2011

This case concerns the excessive length of confiscation proceedings, which began in 2000 following the applicants’ conviction (five years for three degrees of jurisdiction) (violation of Article 6§1).

In 2000 the applicants were convicted of conspiracy to launder the proceeds of crime. Following their conviction, the prosecution began proceedings under the Criminal Justice Act 1988 (CJA) for confiscation orders to recover the proceeds of the applicants’ criminal activity. The European Court found that, although the proceedings were particularly complex, given the high value of the amounts at stake and the possibility of the applicants’ being re-imprisoned, there were nonetheless cumulative periods of unreasonable delay attributable to the state.

Individual Measures

: the applicants did not submit any claims for just satisfaction and the Court therefore made no award.

: the Government considers that no further individual measures are required, given the Court’s findings at paragraphs 73-79 of the judgment. The Court dismissed as manifestly unfounded the complaint that there had been unfairness in relation to the making of the confiscation orders, stating, “There are no grounds to suggest that the ultimate re-imposition of the confiscation orders against the applicants, albeit significantly delayed, was inconsistent with the essence of the offences to which they had pleaded guilty or that they were not reasonably foreseeable”. The outcome would not therefore have been different absent the violation. Although there was unreasonable delay in the proceedings, Mr Soneji and Mr Bullen were convicted of serious offences and it remains the case that they should be deprived of their criminal benefit in accordance with the legislation. Mr Soneji’s order was paid in full on 22 June 2006. There remains £112,607 (plus interest) outstanding on Mr Bullen’s order. The order remains valid and efforts will continue to secure payment.

General Measures

: the judgment has been published in the Times (2

nd

February 2009), Lloyd’s Law Reports Rep. F.C.2010 and VLex worldwide law database. There is also a summary of the case in Public Law 2009, April, page 382.

: details of the judgment have been disseminated across the Revenue and Customs Prosecutions Office and Crown Prosecution Service.

: The following general measures have been taken:

a) The National Policing Improvement Agency issued guidance to Accredited Financial Advisers in April 2009, reminding them of the need to be ready to proceed with confiscation hearings as soon as possible (copy attached).

b) The Revenue and Customs Prosecutions Office and the Crown Prosecution Service issued the attached guidance in June 2009 to prosecutors stressing the need to make progress in confiscation proceedings, to comply with court directions on timing and to have regard to the reasonable time requirement under Article 6. The guidance is also available on their intranets.

c) The attached letter dates 2 August 2010 from Lord Justice Thomas sets out the steps that have been taken by the UK judiciary to implement the judgment.

These documents can be found on the Execution website:

https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?Ref=DH-DD(2011)388&Language=lanEnglish&Site=CM

Abda Sharif

Deputy Permanent Representative of the United Kingdom to the Council of Europe

8 February 2011

Appendix 3 to Resolution CM/ResDH(2011)182

Execution of Judgments of the European Court of Human Rights

SH v United Kingdom

Application no.19956/06

Action Report submitted by the United Kingdom on 22 December 2010

This case concerns the risk that the applicant, a Bhutanese national of ethnic Nepalese origin, might be subjected to torture or degrading or inhuman treatment in his country of origin, Bhutan, if the removal directions against him were to be enforced (violation of Article 3).

Individual Measures

: None was awarded.

The Government has taken the following individual measures. The applicant’s expulsion was halted in accordance with Rule 39, as requested by the Court on 9 August 2007, and the order setting directions for his removal to Bhutan was cancelled the next day (ie on 10 August 2007). In October 2009, the applicant submitted an application for leave to remain in the UK on the basis of his marriage to a Bhutanese national with leave to remain in the UK as a refugee. After consideration of the application, it was decided on 16 June 2010 to grant the applicant leave to remain until 16 June 2013. The Government notes the Court’s judgment that the removal of the applicant to Bhutan would be contrary to Article 3 of the ECHR and will take that judgment into account if and when the applicant seeks further leave to remain on or before 16 June 2013.

General Measures

: The case has been reported by a range of publishers of law reports in hard copy and online. It is accessible within the UK, for free, on

www.bailii.org

as well as on the website of the Court.

: The Government has disseminated the judgment to UK Border Agency staff responsible for obtaining and publishing information about Bhutan and to staff responsible for noting the outcome of the case and deciding whether there is a need for further guidance to case-working staff in the light of the judgment.

: The Government considers no further general measures are necessary. The Government considers that all necessary measures have been taken and the case should be closed.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 14 September 2011 at the 1120th Meeting of the Ministers’ Deputies

[2]

See also the recommendations adopted by the Committee of Ministers in the context of the supervision of the execution of the judgments of the European Court of Human Rights and in particular Recommendation Rec(2004)6 of the Committee of Ministers to member states on the improvement of domestic remedies