- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 septembrie 2011
- Stat pârât
- GBR
- Concluzia
- Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt
S.C. împotriva Regatului Unit
Traducere în română Auto
Rezoluția CM/ResDH(2011) 171 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului S.C.
împotriva Regatului Unit (solicitarea nr. 60958/00, Hotărârea din 15 iunie 2004, definitivă la 10 noiembrie 2004) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind că încălcarea convenției constatată de Curte în această cauză privește dreptul reclamantului la un proces echitabil în cadrul unei proceduri penale diligente împotriva sa în fața Tribunalului de Mare Instanță (Crown Court) [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ] (a se vedea detaliile în limba engleză) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.
În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexă), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE de la: examen.
Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)171 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza S.C. împotriva Regatului Unit Rezumat al cauzei În cazul de față se referă la încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil în cadrul unei proceduri penale în fața instanței judecătorești de mare instanță (Crown Court) în 1999, în timp ce: el avea 11 ani și nu a avut decât un nivel intelectual scăzut pentru vârsta sa. Curtea a amintit că declararea unui copil în vârstă de 11 ani responsabil penal nu aduce în sine încălcarea Convenției, ci că este esențială tratarea copilului într-un mod care să țină seama pe deplin de vârsta, maturitatea și capacitățile sale intelectuale și emoționale și să ia măsuri de natură să favorizeze înțelegerea procedurii și participarea sa la aceasta.
În pofida măsurilor luate pentru a face procesul reclamantului mai informal și pentru a-l explica într-un mod care să fie în măsură să facă față dificultăților sale intelectuale, Curtea nu a fost convinsă că reclamantul a fost în măsură să participe efectiv la procesul său, în sensul prevăzut de convenție [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ]. Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Daune materiale Premiu moral și cheltuieli totale 315 EUR 315 EUR Plătit la 01/02/2005 b) Măsuri individuale Ca urmare a hotărârii Curții Europene în iunie 2004, reclamantul a avut posibilitatea de a sesiza Criminal Cases Review Comisia La 16 februarie 2000, Lordul Chief Justice, Lord Chief Justice, Comitetul de Miniștri, a considerat că nu este necesară nicio măsură individuală.
II. Măsuri generale La 16 februarie 2000, Lordul Chief Justice a emis o directivă privind procesul copiilor și al tinerilor în fața Crown Court Practice Direction ), care recomandă judecătorului următoarele: : Așezarea participanților la același nivel, asigurarea faptului că magistrații nu poartă ținuta lor obișnuită (peruci, rochii) și că nimeni nu poartă uniforma, prevede pauze frecvente, așezarea familiei alături de pârât, facilitarea comunicării cu reprezentantul legal, nu permite majorității mass-media să asiste decât prin intermediul unor sisteme interne de retransmisie și nu permite prezența publicului în sala de judecată. În aprilie 2007, Lordul Chief Justice a emis o directivă revizuită care stabilește principiile fundamentale pe care Crown Court și Magistratele trebuie să le pună în aplicare cu inculpații vulnerabili, inclusiv cu copiii.
Aceasta prevede măsurile care trebuie luate pentru a se asigura că pârâtul înțelege ceea ce se întâmplă și este în măsură să urmeze procedura judiciară și că procesul se desfășoară într-un limbaj simplu și clar pe care pârâtul îl poate înțelege și include recomandări pentru susținerea pârâtilor vulnerabili. La art. 47 din Legea din 2006 privind poliția și justiția a modificat Legea din 1999 privind dovezile penale și justiția pentru tineri pentru a permite anumitor inculpați vulnerabili, inclusiv copiilor, să depună mărturie, cu acordul instanței, în afara sălii de judecată, prin intermediul unei transmisii video live. Această dispoziție a intrat în vigoare la 15 ianuarie 2007. Hotărârea Curții Europene a fost publicată în European Human Rights Reports (2005)40 EHRR 10. III.
Concluziile statului pârât. Guvernul consideră că măsurile luate au remediat pe deplin consecințele pentru reclamant ale încălcării convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Regatul Unit și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 14 septembrie 2011, în cadrul celei de-a 1120-a ședințe a delegaților miniștrilor.
Résolution CM/ResDH(2011)171 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme S.C.
contre le Royaume-Uni (Requête n o 60958/00, arrêt du 15 juin 2004, définitif le 10 novembre 2004) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne le droit du requérant à un procès équitable dans le cadre d’une procédure pénale diligentée contre lui devant le tribunal de grande instance ( Crown Court ) (violation de l’article 6, paragraphe 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que, dans le délai imparti, l’Etat défendeur a versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe),
Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen. Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)171 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire S.C.
contre le Royaume-Uni Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne la violation du droit du requérant à un procès équitable dans le cadre d’une procédure pénale devant le tribunal de grande instance ( Crown Court ) en 1999, alors qu’il avait 11 ans et n’avait qu’un faible niveau intellectuel pour à son âge. La Cour a rappelé que déclarer un enfant âgé de 11 ans responsable pénalement n’emportait pas en soi violation de la Convention, mais qu’il était essentiel de traiter l’enfant d’une manière qui tienne pleinement compte de son âge, de sa maturité et de ses capacités sur le plan intellectuel et émotionnel, et de prendre des mesures de nature à favoriser sa compréhension de la procédure et sa participation à celle-ci.
Malgré les mesures prises afin de rendre le procès du requérant plus informel et de le lui expliquer d’une manière qui soit à la mesure de ses difficultés intellectuelles, la Cour n’a pas été convaincue que le requérant ait été capable de participer effectivement à son procès, au sens requis par la Convention (violation de l’article 6, paragraphe 1). I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total - - 5 315 EUR 5 315 EUR Payé le 01/02/2005 b) Mesures individuelles Suite à l’arrêt de la Cour européenne en juin 2004, le requérant a eu la possibilité de saisir la Criminal Cases Review Commission , et de demander le renvoi de son affaire devant la cour d’appel.
Le requérant a saisi le Criminal Cases Review Commission en décembre 2005 . De plus amples informations sur la Criminal Cases Review Commission peuvent être trouvées sur www.ccrc.gov.uk . Le Comité des Ministres a estimé qu’aucune mesure individuelle n’était nécessaire. II. Mesures générales Le 16 février 2000, le Lord Chief Justice a émis une directive relative au procès des enfants et jeunes personnes devant la Crown Court ( Practice Direction ) qui recommande au juge les éléments suivants : asseoir les participants au même niveau, assurer que les magistrats ne revêtent leur tenue habituelle (perruque, robe) et que personne ne porte un uniforme, prévoir de fréquentes pauses, asseoir la famille aux côtés du défendeur, faciliter la communication avec le représentant légal, ne permettre à la plupart des medias d’assister que par le biais de systèmes de retransmission internes et ne pas autoriser la présence du public dans la salle d’audience.
En avril 2007, le Lord Chief Justice a émis une directive révisée énonçant les principes fondamentaux que la Crown Court et les Magistrates’ courts doivent mettre en œuvre avec des défendeurs vulnérables, y compris les enfants. Elle prévoit les mesures à prendre pour s’assurer que le défendeur comprenne ce qui se passe et soit en mesure de suivre la procédure judiciaire, et que le procès soit conduit dans un langage simple et clair que le défendeur peut comprendre. Cette directive comprend également des recommandations pour le soutien des défendeurs vulnérables. L’article 47 de la loi de 2006 sur la police et la justice a amendé la loi de 1999 sur les preuves en matière pénale et la justice pour les jeunes pour permettre que certains défendeurs vulnérables, dont les enfants, puissent, avec l’accord du tribunal, témoigner en dehors de la salle d’audience par le biais d’une transmission vidéo en direct.
Cette disposition est entrée en vigueur le 15 janvier 2007. L’arrêt de la Cour européenne a été publié dans les European Human Rights Reports (2005)40 EHRR 10. III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime que les mesures prises ont pleinement remédié aux conséquences, pour le requérant, de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que le Royaume-Uni a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 14 septembre 2011 lors de la 1120e réunion des Délégués des Ministres.