Akbulut și alte 2 cauze împotriva Turciei

Rezoluția CM/ResDH(2011)170 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în trei cazuri împotriva Turciei în ceea ce privește procedurile penale (a se vedea detaliile din Anexă) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "menționate mai jos" Reamintind faptul că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze se referă la o procedură penală din cauza absenței unei proceduri orale în cauzele în care reclamanții au fost condamnați pe baza dosarului, de a plăti amenzi cu valoare redusă prin ordonanțe penale [încălcarea articolului 6 alineatul (1) ] (a se vedea detaliile în mai jos) După ce a invitat guvernul din statul membru în cauză să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârilor Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că,

în termenul stabilit, statul pârât a plătit părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile sale (a se vedea detaliile în lai) și că constatarea încălcării de către Curte impune, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE d .n . . Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)170 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în trei cauze împotriva Turciei referitoare la … Aceste cauze se referă la procedurile penale din cauza absenței unui cuvânt oral în cazurile în care reclamanții au fost condamnați pe baza dosarului, la plata unor amenzi cu valoare redusă prin ordonanțe penale [art. 6 alineatul (1) ],

plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Nume și cerere Prejudiciul material Prejudiciul moral Taxa și cheltuielile de judecată totale Akbulut (7076/05) 000 EUR Platit la 01/06/2010 Aldemir (37215/04) 000 EUR plătite la 19/03/2010 Yeșilyurt și Tutar (8296/05) 330 EUR 330 EUR 330 EUR Platit la 30/04/2010 b) Măsuri individuale Autoritățile turce au considerat că nu era necesară nicio măsură individuală în aceste cazuri, în afară de plata unei satisfacții echitabile, din următoarele motive: reclamanții au fost condamnați la plata unor sume neglijabile în cadrul procedurilor în cursul cărora au fost privați de dreptul de a fi ascultați. Prin urmare, încălcările constatate nu se bazează pe erori sau pe deficiențe care afectează o gravitate atât de gravă încât pun o îndoială serioasă cu privire la rezultatul procedurilor interne, în sensul Recomandării Rec.

(2000) 2 privind revizuirea sau redeschiderea anumitor cauze la nivel intern ca urmare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, nu au fost considerate necesare alte măsuri individuale de către Comitetul miniștrilor. II. Măsuri generale Noul Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare în iunie 2005, nu conține dispoziții cu privire la ordonanțele penale. Prin urmare, nici o altă măsură generală nu este necesară (a se vedea Rezoluția CM/ResDH(2010) 64 adoptat în cauza Adem Arslan și alte cauze similare). III. Concluziile Tribunalului de Primă Instanță Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală în aceste cazuri în afara plății satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că, prin urmare, Turcia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

[1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 14 septembrie 2011, în cadrul celei de-a 1120-a ședințe a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)170 [1] Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme dans trois affaires contre Turquie concernant l’iniquité des procédures pénales (Voir détails en Annexe) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité une fois définitifs ; Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent l’iniquité des procédures pénales en raison de l’absence d’audience orales dans des affaires où les requérants ont été condamnés sur la base du dossier, à payer des amendes de faible montant par ordonnances pénales (violations de l’article 6, paragraphe 1) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer aux arrêts de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que,

dans le délai imparti, l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante, la satisfaction équitable prévue dans les arrêts (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)170 Informations sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans trois affaires contre Turquie concernant l’iniquité des procédures pénales Résumé introductif des affaires Ces affaires ont trait à l’iniquité des procédures pénales en raison de l’absence d’audience orales dans des affaires où les requérants ont été condamnés sur la base du dossier, à payer des amendes de faible montant par ordonnances pénales (violations de l’article 6, paragraphe 1). I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Nom et requête Préjudice matériel Préjudice moral Frais et dépens Total Akbulut (7076/05) - - 1 000 EUR 1 000 EUR Payé le 01/06/2010 Aldemir (37215/04) - - 1 000 EUR 1 000 EUR Payé le 19/03/2010 Yeșilyurt et Tutar (8296/05) 330 EUR - 2 000 EUR 2 330 EUR Payé le 30/04/2010 b) Mesures individuelles Les autorités turques ont estimé qu’aucune mesure individuelle n’était requise dans ces affaires, hormis le paiement de la satisfaction équitable, pour les raisons suivantes.

Les requérants ont été condamnés au paiement d’amendes d’un montant négligeable dans des procédures au cours desquelles ils ont été privés du droit d’être entendus. Les violations constatées ne sont donc pas basées sur des erreurs ou des insuffisances procédurales d’une gravité telle qu’elles jettent un doute sérieux sur l’issue des procédures internes, au sens de la Recommandation Rec(2000)2 sur le réexamen ou la réouverture de certaines affaires au niveau interne suite à des arrêts de la Cour européenne des Droits de l’Homme. Par conséquent aucune autre mesure individuelle n’a été estimée nécessaire par le Comité des Ministres. II. Mesures générales Le nouveau Code de procédure pénale, entré en vigueur en juin 2005, ne contient aucune disposition sur les ordonnances pénales.

Par conséquent, aucune autre mesure générale n’apparaît nécessaire (voir la Résolution CM/ResDH(2010)64 adoptée dans l’affaire Adem Arslan et autres affaires similaires). III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise dans ces affaires en dehors du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Turquie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 14 septembre 2011 lors de la 1120e réunion des Délégués des Ministres.