AFFAIRE PATSOURIA ET AUTRES AFFAIRES CONTRE LA GEORGIE

Rezoluția CM/ResDH(2011)105 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Patsuria, Gigolashvili, Ramishvili și Kokhreidze/Georgia (Cercetarea nr. 30779/04 (Patsuria), Hotărârea 06/11/2007, definitivă, 06/2/2008 cererea nr 18145/05 (Gigolashvili) Hotărârea din 08/07/2008, definitivă la 08/10/2008 cererea n 1704/06 (Ramishvili și Kokhreidze), Hotărârea din 27/01/2009, definitivă la 27/04/2009) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea" Având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc o încălcare a dreptului la libertate și securitate din cauza plasării și menținerii în detenție provizorie a reclamantului (cauza Patsuria) din motive care nu pot fi considerate (încălcarea articolului 5 alineatul (3)); încălcări ale dreptului la libertate și securitate din cauza menținerii în detenție provizorie, fără a fi autorizate printr-o hotărâre (cauzele Gigolashvili, Ramishvili și Kokhreidze) (violări ale articolului 5 alineatul (1) litera (c))) caracterul inechitabil al controlului detenției în detenție provizorie exercitat de judecător și lipsa unui răspuns în termen scurt în ceea ce privește acțiunea împotriva detenției reclamanților (cauza Ramishvilli și Kokhreidze) (încălcarea art. 5§4) condițiile de detenție inumane și degradante în închisoarea n 5 din Tbilisi, precum și condițiile inumane și degradante în care este vorba despre contestarea detenției provizorii a reclamanților Ramishvili și Kokhreidze (încălcări ale articolului 3) (a se vedea detaliile în lai) După ce a invitat guvernul din statul membru în cauză să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârilor Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că statul pârât le-a acordat părților reclamante, în termenul stabilit, satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâri (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea Anexa) care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze și DECIDE d . . Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)105 Informare cu privire la măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cauzele Patsuria, Gigolashvili, Ramishvi și Kokhreidze împotriva Georgiei Rezumat introductiv al cauzelor Lacque Patsuria se referă la o încălcare a dreptului la libertate și la securitate din cauza plasării și menținerii în detenție provizorie a reclamantului din motive judecate de Curte ca neechivoc. Curtea Europeană a considerat că instanțele georgiene, în principal pe baza gravității acuzațiilor îndreptate împotriva acesteia, au omis să trateze circumstanțele specifice cauzei sau să ia în considerare alte măsuri provizorii. Curtea a subliniat, de asemenea, că a fost deosebit de îngrijorător faptul că ultima decizie de prelungire a detenției provizorii este, de fapt, un model standard cu un raționament preimprimat (încălcarea articolului 5 alineatul (3)). Cauzele Gigolashvili și Ramishvili și Kokhreidze se referă la încălcarea dreptului la libertate și securitate din cauza menținerii reclamanților în detenție provizorie fără ca această detenție să fi fost autorizată printr-o hotărâre. Curtea Europeană a subliniat că, în perioada de detenție provizorie, Dl Gigolashvili și avocatul său au examinat dosarul penal care a fost trimis ulterior, împreună cu actul de acuzăre la tribunalul competent pentru judecată, nu putea constitui o bază de judecată În plus, cauza Ramishvili și Kokhreidze se referă la o încălcare a dreptului la libertate și securitate din cauza caracterului inechitabil al controlului exercitat de judecător, la 2/09/2005, al plasării în detenție provizorie a reclamanților și al lipsei unui răspuns la termen scurt. . ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Acest caz se referă, de asemenea, la tratamentele inumane și degradante pe care le-au suferit reclamanții din cauza condițiilor lor de detenție la închisoarea nr. 5 din Tbilisi, precum și la plasarea acestora într-o cușcă de metal în timpul ui 2/09/2005 și la prezența forțelor speciale în sala de judecată (încălcarea articolului 3). Plăți pentru satisfacții echitabile și măsuri individuale Detalii pentru satisfacții echitabile Nume și n cerere Daune materiale Daune și cheltuieli totale Patsuria 30779/04 1 500 EUR 2 170 EUR 3 670 EUR Plata la 05/05/2008 Ramishvili și Kokhreidze 1704/06 6 000 EUR 14 694 EUR 20 694 EUR Plata la 19/07/2009 Gigolashvili 18145/05 Nu există o satisfacție echitabilă b) Măsuri individuale În cauzele Patsuria și Ramivili și Kokhreidze Curtea, hotărând în mod echitabil, a acordat reclamanților o satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciul moral, care a fost plătit în termenul stabilit. În cauza Gigolashvili reclamantul nu a prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă și, prin urmare, Curtea nu i-a acordat nicio sumă în acest sens. Instanțele nu mai erau în detenție provizorie atunci când Curtea și-a pronunțat hotărârile. În consecință, nicio altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale 1. Încălcări ale articolului 5 1.1. art. 5§1(c) și §3 - menținerea în detenție provizorie fără temei legal În cazul în care o decizie de prelungire a detenției provizorii nu poate fi luată în considerare, se consideră că o decizie de prelungire a detenției provizorii a fost luată în conformitate cu art. 4 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. De la faptele incriminate de hotărâri, Curtea Constituțională a declarat într-o hotărâre din 16/12/2003, art. 406§4 din Codul de procedură penală neconstituțional și incompatibil cu art. 5§1 din Convenție și a decis în același timp că anularea dispoziției incriminate ar trebui amânată la 25/09/2004, pentru a se evita crearea de dificultăți pentru autoritățile de înfățișare În cele din urmă, a fost adoptat un nou Cod de procedură penală (CPP) și a intrat în vigoare la 1/10/2010, care a abrogat definitiv dispoziția în litigiu și, prin urmare, nu mai există două perioade de detenție provizorie. art. 206 din noul Cod prevede că procurorul trebuie să adreseze judecătorului o cerere motivată de aplicare a unei măsuri privative de libertate, în termen de 48 de ore de la interpelarea unei persoane. Judecătorul examinează această cerere în termen de 24 de ore. Cererea procurorului trebuie să conțină datele personale ale persoanei, acuzațiile, precum și orice informații sau dovezi pe care se întemeiază această acuzație. După ce a verificat temeinicia și bazele formale și procedurale ale măsurii solicitate, judecătorul emite o hotărâre care trebuie motivată. Judecătorul poate respinge măsura solicitată de procuror din motive corespunzătoare și poate aplica o altă măsură mai puțin strictă. În cele din urmă, art. 205§2 din noul Cod prevede că durata totală a detenției provizorii nu poate depăși 9 luni. Noul articol 198§1 din Codul de procedură penală prevede că o măsură de detenție provizorie poate fi dispusă numai în cazul în care obiectivele pe care le vizează nu pot fi atinse printr-o măsură mai puțin severă. Acest principiu este amintit, în atenția procurorilor la alineatul (3) și în atenția judecătorilor la alineatul (4) din același articol. 1.2. Art. 5 alin. (4) mai degrabă inechitabil de control exercitat de instanța de detenție provizorie și absența unui răspuns la detenție în termen scurt și la acțiunea împotriva detenției. caracterul inechitabil al controlului exercitat de judecător Încălcarea constatată de Curtea Europeană în cauza Ramishvili și Kokhreidze a fost cauzată de condițiile haotice în care se afla în culpă. A se vedea în acest sens punctele 2.2 și 3 de mai jos. răspuns rapid În conformitate cu art. 207 din noul Cod, hotărârile privind măsurile privative de libertate pot face obiectul unui recurs unic la camera de judecată a instanței judecătorești. Acțiunea poate fi introdusă de procuror sau de pârât în termen de 48 de ore de la adoptarea hotărârii. Judecătorul de cameră al Curții de apel examinează acțiunea în termen de 72 de ore de la introducerea sa: acesta face, dacă este cazul, o hotărâre definitivă, fără audiere, sau în cazul în care recursul este declarat admisibil, are loc o audiere. 2. Încălcarea articolului 3 2.1. Cu privire la condițiile de detenție la închisoarea nr. 5 din Tbilisi, inclusiv în celulele disciplinare Închisoarea nr. 5 din Tbilisi a fost demolată în 2008 și înlocuită cu o clădire nouă, dotată cu o infrastructură modernă. Problema condițiilor de detenție în Georgia este abordată în contextul cauzei Aliev, ancheta nr. 522/04, Hotărârea din 13/01/2009, definitivă la 13/04/2009. Înainte de examinarea condițiilor de detenție, Curtea Europeană a subliniat că autoritățile au ales cea mai severă sancțiune disciplinară dintre cele existente, fără a se pune problema proporționalității acestei măsuri disciplinare suplimentare. La 1/10/2010, a intrat în vigoare un nou Cod de detenție. La 30/05/2011 a fost adoptat un nou regulament privind instituția din care face parte ministrul sistemului penitenciar, al eliberării și al asistenței judiciare. La art. 82 din Codul de detenție enumeră sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate, printre care se numără avertismentul, învinuirea, privarea de dreptul de muncă sau utilizarea obiectelor autorizate, privarea de dreptul de a primi colete, transferul într-un cartier cu regim celular, în fiecare caz, pentru o perioadă maximă de șase luni, și plasarea într-o celulă individuală pentru o perioadă maximă de 20 de zile. Zilele.art. 81§1 din Codul de detenție prevede că sancțiunea disciplinară aplicabilă în cazul unui deținut trebuie să fie proporțională cu încălcarea comisă. În conformitate cu paragraful al doilea al aceluiași articol, aplicarea sancțiunii disciplinare nu este permisă decât la sfârșitul procedurii (anchetă) disciplinare, în vederea stabilirii faptelor. Persoana vizată are dreptul de a fi informată, într-o limbă pe care o înțelege, cu privire la încălcarea disciplinară comisă, să aibă suficient timp pentru a pregăti apărarea sa, are dreptul la o audiere și la asistență juridică și are dreptul de a solicita prezentarea martorilor și de a-i interoga. Dacă nu înțelege limba de procedură, se asigură o interpretare gratuită. Condamnatul are dreptul de a introduce o acțiune în fața unei instanțe competente împotriva deciziei de aplicare a măsurii disciplinare, în termen de 10 zile de la adoptarea acesteia. 2.2. Cu privire la condițiile de prezentare a reclamanților în sala de judecată Practica de plasare a inculpaților în cuști de metal sub supravegherea forțelor speciale a fost abolită. În cadrul reformei judiciare lansate în 2005, tribunalele de primă instanță din Tbilisi (Tribunalul Districtului Gldani-Nadzaladevi, Tribunalul Districtual D aile Issani-Samgori, Tribunalul Districtului Didoube-Tchougeti, Tribunalul Districtului Krtsanissi-Mtatsminda și Tribunalul Districtului Vaké-Sabourtalo) au fost înlocuite de Curtea orașului Tbilisi. Noua curte este situată într-o clădire modernă. Cu această reformă, practica de a plasa inculpații în cuști de metal sub supravegherea forțelor de ordine a fost abolită. Un spațiu de sticlă destinat deținuților a fost amenajat în fiecare sală de judecată pentru cazuri penale. 3. Alte măsuri cu caracter general În plus, cele trei hotărâri au fost traduse și publicate în Jurnalul Oficial al Georgiei nr. 19 din 30/04/2008; în Hotărârea Gigolashvili a fost tradusă și publicată în Jurnalul Oficial al Georgiei nr. 4 din 14/01/2009 ; în Hotărârea Ramishvili și Kokhreidze a fost tradusă și publicată în Jurnalul Oficial al Georgiei nr. 80 din 11/11/2009. Cele trei hotărâri au fost, de asemenea, incluse în revistă. Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva Georgiei, publicat în 2010 de Centrul pentru Drepturile Omului al Curții Supreme a Georgiei, reunește hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva Georgiei în perioada 2004-2010 și au fost distribuite instanțelor interne. În plus, formarea periodică este organizată în cadrul adoptării noului Cod de procedură penală, iar jurisprudența Curții Europene în materie de detenție provizorie face parte integrantă din programul acestor formațiuni. III. Concluzii ale statului pârât Guvernul consideră că măsurile luate au remediat pe deplin consecințele pentru părțile solicitante ale încălcării Convenției constatate de Curtea Europeană în aceste cazuri, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Georgia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul miniștrilor la 14 septembrie 2011, în cadrul celei de-a 1120-a ședințe a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)105

[1]

Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme

Patsuria, Gigolashvili, Ramishvili et Kokhreidze contre Géorgie

(Requête n

o

30779/04 (Patsuria), arrêt du 06/11/2007, définitif le 06/02/2008

;

requête n

o

18145/05 (Gigolashvili) arrêt du 08/07/2008, définitif le 08/10/2008

;

requête n

o

1704/06 (Ramishvili et Kokhreidze), arrêt du 27/01/2009, définitif le 27/04/2009)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu les arrêts définitifs transmis par la Cour au Comité

;

Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent

:

-

une atteinte au droit à la liberté et à la sûreté en raison du placement et du maintien en détention provisoire du requérant (affaire Patsuria) pour des motifs qui ne sauraient passer pour «

pertinents

» et «

suffisants

» (violation de l’article 5§3) ;

-

des atteintes au droit à la liberté et à la sécurité en raison du maintien en détention provisoire sans que ces détentions ne soient autorisées par une décision judiciaire (affaires Gigolashvili, et Ramishvili et Kokhreidze) (violations de l’article 5 §1(c))

;

-

le caractère inéquitable du contrôle du placement en détention provisoire exercé par le juge et l’absence de réponse à «

bref délai

» sur le recours formé contre l’illégalité de la détention des requérants (affaire Ramishvili et Kokhreidze) (violation de l’article 5§4)

;

-

les conditions de détention inhumaines et dégradantes dans la prison n

o

5 de Tbilissi ainsi que les conditions inhumaines et dégradantes dans lesquelles s’est déroulée l’audience relative à la contestation du placement en détention provisoire des requérants Ramishvili et Kokhreidze (violations de l’article 3) (voir détails dans l’Annexe)

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer aux arrêts de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46, paragraphe

1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé aux parties requérantes, dans le délai imparti, la satisfaction équitable prévue dans les arrêts (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe) qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)105

Information sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans les affaires

Patsuria, Gigolashvili, Ramishvili et Kokhreidze contre Géorgie

Résumé introductif des affaires

L’affaire Patsuria concerne une atteinte au droit à la liberté et à la sûreté en raison du placement et du maintien en détention provisoire du requérant pour des motifs jugés par la Cour comme ni «

pertinents

» ni «

suffisants

». La Cour européenne a considéré que les juridictions géorgiennes, s’appuyant essentiellement sur la gravité des accusations dirigées contre l’intéressé, avaient omis de traiter les circonstances spécifiques de la cause ou d’envisager d’autres mesures provisoires. La Cour a en outre souligné qu’il était particulièrement préoccupant que la dernière décision de prolongation de détention provisoire soit en fait un modèle standard avec un raisonnement pré-imprimé (violation de l’article 5§3).

Les affaires Gigolashvili et Ramishvili et Kokhreidze concernent la violation du droit à la liberté et à la sécurité en raison du maintien des requérants en détention provisoire sans que cette détention n’ait été autorisée par une décision judiciaire. La Cour européenne a souligné que le fait que, durant la période du maintien en détention provisoire,

M. Gigolashvili et son avocat avaient étudié le dossier pénal qui fut par la suite envoyé, avec l’acte d’accusation au tribunal compétent pour jugement, ne pouvait constituer une base «

légale

», au sens de l’article 5§1 (c) de la Convention, pour le maintien en détention du requérant (violations de l’article

5§1(c)).

L’affaire Ramishvili et Kokhreidze concerne également une violation du droit à la liberté et à la sûreté en raison du caractère inéquitable du contrôle exercé par le juge, le 2/09/2005, du placement en détention provisoire des requérants et de l’absence de réponse à «

bref délai

» au recours formé par les requérants contre l’illégalité de leur détention (violation de l’article 5§4). Cette affaire concerne aussi les traitements inhumains et dégradants subis par les requérants en raison de leurs conditions de détention à la prison nº 5 de Tbilissi ainsi que de leur placement dans une cage en métal durant l’audience du 2/09/2005, et la présence des forces spéciales dans la salle d’audience (violations de l’article 3).

I.

Paiements des satisfactions équitables et mesures individuelles

a)

Détails des satisfactions équitables

Nom et n

o

requête

Dommage matériel

Dommage moral

Frais & dépens

Total

Patsuria

30779/04

1 500 EUR

2 170 EUR

3 670 EUR

Payé le 05/05/2008

Ramishvili et Kokhreidze

1704/06

6 000 EUR

14 694 EUR

20 694 EUR

Payé le 19/07/2009

Gigolashvili

18145/05

Pas de satisfaction équitable

b) Mesures individuelles

Dans les affaires Patsuria et Ramisvili et Kokhreidze

la Cour, statuant en équité, a alloué aux requérants une satisfaction équitable au titre du préjudice moral, laquelle a été payée dans le délai fixé. Dans l’affaire Gigolashvili le requérant n’a soumis aucune demande de satisfaction équitable et par conséquent, la Cour ne lui a accordé aucune somme à ce titre.

Les requérants n’étaient plus en détention provisoire lorsque la Cour a rendu ses arrêts.

En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres.

II.

Mesures générales

1.1. Article 5§1(c) et §3 - maintien en détention provisoire sans base «

légale

», placement et maintien en détention provisoire pour des motifs qui ne sauraient passer pour «

pertinents

» et «

suffisants

» et utilisation d’un modèle standard avec un raisonnement pré-imprimé dans la décision de prolongation de la détention provisoire.

Depuis les faits incriminés par les arrêts, la Cour constitutionnelle a déclaré dans un arrêt du 16/12/2003, l’article 406§4 du Code de procédure pénale inconstitutionnel et incompatible avec l’article 5§1 de la Convention tout en décidant que l’annulation de la disposition incriminée devait être reportée au 25/09/2004 afin «

d’éviter de créer des difficultés pour les autorités d’investigation

». Ultérieurement, un nouveau Code de procédure pénale (CPP) a été adopté et est entré en vigueur le 1/10/2010, lequel a notamment définitivement abrogé la disposition litigieuse. Il n’existe dès lors plus deux périodes dans la détention provisoire.

L’article 206 du nouveau Code prévoit que le procureur doit adresser au juge une demande motivée d’application de mesure privative de liberté, dans les 48 heures suivant l’interpellation d’une personne. Le juge examine cette demande dans un délai de 24 heures. L’audience est publique sauf cas exceptionnels prévus par le Code. La demande du procureur doit contenir les données personnelles de la personne, l’accusation ainsi que toute information ou preuve sur laquelle cette accusation est fondée. Après avoir vérifié le bien-fondé et les bases formelles et procédurales de la mesure demandée, le juge rend un arrêt qui doit être motivé. Le juge peut rejeter la mesure demandée par le procureur pour des raisons appropriées et appliquer une autre mesure moins stricte.

Enfin, l’article 205§2 du nouveau Code prévoit que la durée totale de la détention provisoire ne peut excéder 9 mois.

Le nouvel article 198§1 du Code de procédure pénale dispose qu’«

une mesure de détention provisoire ne peut être ordonnée que si les objectifs qu’elle vise ne peuvent être atteints par une mesure moins sévère

». Ce principe est rappelé, à l’attention des procureurs au paragraphe 3 et à l’attention des juges au paragraphe 4 de ce même article.

1.2. Article 5§4 – caractère inéquitable du contrôle exercé par le juge du placement en détention provisoire et absence de réponse à «

bref délai

» sur le recours formé contre l’illégalité de la détention.

–

caractère inéquitable du contrôle exercé par le juge

La violation constatée par la Cour européenne dans l’affaire Ramishvili et Kokhreidze était due aux conditions chaotiques dans lesquelles s’était déroulée l’audience. Voir à ce sujet les points 2.2 et 3 ci-dessous.

–

réponse à bref délai

Conformément à l’article 207 du nouveau Code, les arrêts concernant des mesures privatives de liberté peuvent faire l’objet d’un recours unique auprès de la chambre d’investigations de la cour d’appel. Le recours peut être introduit par le procureur ou par l’accusé dans les 48 heures après l’adoption de l’arrêt.

Le juge de chambre d’investigations de la Cour d’appel examine le recours dans les 72 heures après son introduction

: il rend, le cas échéant, un arrêt d’irrecevabilité définitif, sans audience, ou si le recours est déclaré recevable, une audience a lieu.

2.1. Sur les conditions de détention à la prison n

o

5 de Tbilissi, y compris dans les cellules disciplinaires

La prison nº 5 de Tbilissi a été démolie en 2008 et remplacée par un nouveau bâtiment, équipée d’une infrastructure moderne.

La question de conditions de détention en Géorgie est traitée dans le cadre de l’affaire Aliev

, r

equête n

o

522/04, arrêt du 13/01/2009, définitif le 13/04/2009.

Préalablement à son examen des conditions de détention, la Cour européenne a relevé que les autorités avaient choisi la sanction disciplinaire la plus sévère parmi celles existantes, sans se poser la question de la proportionnalité de cette mesure punitive additionnelle.

Le 1/10/2010, un nouveau Code de détention est entré en vigueur. Un nouveau Règlement de l’établissement pénitentiaire a été adopté par arrêté du Ministre du Système pénitentiaire, de la Probation et de l’Aide judiciaire, le 30/05/2011.

L’article 82 du Code de détention énumère les sanctions disciplinaires qui peuvent s’appliquer dont notamment, avertissement, blâme, privation du droit de travail, ou d’utilisation d’objets autorisés, privation de la faculté de recevoir des colis, transfert dans un quartier à régime cellulaire et ce dans chaque cas pour une durée maximale de six mois, et placement dans une cellule individuelle pour une période maximale de 20

jours.

L’article 81§1 du Code de détention dispose que la sanction disciplinaire applicable à l’égard d’un détenu doit être proportionnelle au manquement commis. Selon le deuxième paragraphe du même article, l’application de la sanction disciplinaire n’est autorisée qu’à l’issue de la procédure (enquête) disciplinaire, visant à établir les faits.

La personne concernée a le droit d’être informée, dans une langue qu’elle comprend, de la violation disciplinaire commise, d’avoir le temps suffisant pour préparer sa défense, a droit à une audience et à l’assistance juridique, et a le droit de demander la comparution des témoins ainsi que de les interroger. Si elle ne comprend pas la langue de procédure, une interprétation gratuite est assurée.

Le condamné a le droit d’introduire un recours devant un tribunal compétent contre la décision d’application de la mesure disciplinaire, dans les 10 jours suivants l’adoption de celle-ci.

2.2. Sur les conditions de présentation des requérants en salle d’audience

La pratique consistant à placer les prévenus dans des cages en métal sous la surveillance des forces spéciales a été abolie. Dans le cadre de la réforme judiciaire lancée en 2005, les tribunaux de première instance de Tbilissi (tribunal du district de Gldani-Nadzaladevi, tribunal du district d’Issani-Samgori, tribunal du district de Didoubé-Tchougouréti, tribunal du district de Krtsanissi-Mtatsminda et tribunal du district de Vaké-Sabourtalo) ont été remplacés par la Cour de la ville de Tbilissi. La nouvelle cour est installée dans un édifice moderne.

Avec cette réforme, la pratique consistant à placer les prévenus dans des cages en métal sous la surveillance des forces de l’ordre a été abolie. Un espace vitré destiné aux détenus a été aménagé dans chaque salle d’audience pour les affaires pénales.

L’arrêt Patsuria a été traduit et publié au Journal officiel de Géorgie nº19 du 30/04/2008

; l’arrêt Gigolashvili a été traduit et publié au Journal officiel de Géorgie nº 4 du 14/01/2009

; l’arrêt Ramishvili et Kokhreidze a été traduit et publié au Journal officiel de Géorgie nº80 du 11/11/2009. Les trois arrêts figurent également dans la revue

«

Les arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme contre la Géorgie

»

, ouvrage publié en 2010 par le Centre des droits de l’homme de la Cour suprême de Géorgie. Cet ouvrage rassemble les arrêts rendus par la Cour européenne des droits de l’homme contre la Géorgie entre 2004 et 2010 et a été distribué aux juridictions internes.

L’attention des juridictions internes a ainsi été appelée sur les exigences de la Convention en matière de détention provisoire.

Par ailleurs, des formations régulières sont organisées dans le cadre de l’adoption du nouveau Code de procédure pénale et la jurisprudence de la Cour européenne en matière de détention provisoire fait partie intégrante du programme de ces formations.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour les parties requérantes des violations de la Convention constatées par la Cour européenne dans ces affaires, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que la Géorgie a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des Ministres le 14 septembre 2011 lors de la 1120e réunion des Délégués des Ministres.