CASE OF HEGLAS AGAINST THE CZECH REPUBLIC

Rezoluția CM/ResDH(2011)98 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Heglas împotriva Republicii Cehe (domanda nr. 5935/02, hotărârea din 1 martie 2007, finală la 9 iulie 2007) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în acest caz se referă la interferența în viața privată a reclamantului, din cauza acțiunilor luate de autoritățile în contextul unei anchete penale (violarea articolului 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să se realizeze cât mai mult posibil în integritate; și - de măsuri generale, pentru a preveni încălcări similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea apendicele), că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)98 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Heglas împotriva Republicii Cehe Cazul se referă la încălcarea dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată din cauza faptelor efectuate de autoritățile în cursul unei anchete penale împotriva acestuia în ianuarie și februarie 2000, care nu au fost prevăzute în legislația internă: aceasta se referă în primul rând la obținerea extracțiilor din lista apelurilor sale telefonice și, în al doilea rând, la înregistrarea unei conversații sale prin intermediul unui dispozitiv de ascultare plantat de organism (violația articolului 8). Plata unor simple satisfacții și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Prejudiciu material Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 1 018 EUR 1 018 EUR Plătit la 21/09/2007 b) Măsuri individuale Curtea Europeană a constatat că constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție suficientă pentru orice prejudiciu moral susținute. În consecință, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale 1) Obținerea listelor de apeluri telefonice în cursul anchetelor penale : Curtea Europeană a remarcat că, în urma faptelor în cauză, baza juridică care permite autorităților să obțină liste de apeluri în contextul anchetelor penale a fost introdusă în art. 88 din Codul de Procedură Penală (care a intrat în vigoare la 01/01/2002) (a se vedea §66 din hotărâre). art. 88 din Codul de Procedură Penală prevede că, în cazul în care este necesar pentru a clarifica faptele importante în cadrul procedurii penale, un judecător poate face o procedură care acordă accesul la datele de telecomunicații. Ordinul trebuie motivat și dat în scris (a se vedea §33 din judecată). 2) Înregistrarea conversațiilor prin intermediul dispozitivelor de ascultare ascunse pe organismele oamenilor : La 01/01/2002, au intrat în vigoare articolele 158b și 158d din Codul de Procedură Penală, care stabilesc condițiile de utilizare a dispozitivelor de monitorizare (denumite „medie de investigație operativă”) de către poliție în cursul procedurilor privind infracțiunile penale intenționate. În consecință, este necesară autorizarea unui procuror pentru supravegherea audio și video a persoanelor și obiectelor; autorizarea unui judecător este necesară în cazul în care domiciliul sau corespondența sunt afectate. Autorizația poate fi acordată numai pentru o perioadă limitată de șase luni (o dată reînnoită) și pe baza unei cereri scrise care să declare faptele presupusei infracțiuni și, dacă este cunoscut, date privind persoanele care urmează să fie plasate sub supraveghere. În caz de urgență și cu condiția ca nici casa, nici corespondența să nu fie afectată, supravegherea poliției poate începe fără autorizare, care trebuie obținută totuși în termen de 48 de ore; altfel înregistrările trebuie distruse. Înregistrările nu pot fi utilizate decât ca probă în cadrul procedurii judiciare dacă sunt însoțite de documentare care au fost obținute legal, și dacă înregistrările se dovedesc inutile în procedurile penale, acestea trebuie distruse. Conversațiile dintre un acuzat și avocatul său nu pot fi înregistrate. În plus, la 13/05/2004 Procuratura Supremă a publicat un consiliu de interpretare (Nu. 2/2004) vizează unificarea interpretării dispozițiilor juridice referitoare la utilizarea conversațiilor înregistrate ca dovezi în procedurile penale. 3) Publicarea și diseminarea: Hotărârea Curții Europene a fost tradusă și publicată pe site-ul Ministerului Justiției (www.justice.cz III. Concluzii statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției echitabile, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Republica Cehă a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 14 septembrie 2011 la a 1120-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)98

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Heglas against Czech Republic

(Application No. 5935/02, judgment of 1 March 2007, final on 9 July 2007)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerns interference in the applicant’s private life, due to actions taken by the authorities in the context of a criminal investigation (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures, preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state (see Appendix), that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)98

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Heglas against Czech Republic

Introductory case summary

The case concerns violations of the applicant’s right to respect for his private life due to acts carried out by the authorities in the course of a criminal investigation against him in January and February 2000, which were not provided in internal law: it concerns first, obtaining extracts from the list of his telephone calls, and secondly recording one of his conversations by means of a body-planted listening device (violation of Article

8).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

-

1 018 EUR

1 018 EUR

Paid on 21/09/2007

b) Individual measures

The European Court found that the finding of the violation constituted in itself sufficient just satisfaction for any non-pecuniary damage sustained.

Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

1) Obtaining of lists of telephone calls in the course of criminal investigations

: The European Court noted that subsequent to the facts at issue, the legal basis allowing the authorities to obtain lists of calls in the context of criminal investigations had been inserted in Article 88 of the Code of Criminal Procedure (which entered into force on 01/01/2002) (see §66 of the judgment).

Article 88 of the Code of Criminal Procedure states that, where it is necessary in order to clarify important facts in criminal proceedings, a judge can make an order granting access to telecommunication data. The order must be reasoned and given in writing (see §33 of the judgment).

2) Recording conversations by means of listening devices concealed on people’s bodies

: On 01/01/2002, Articles 158b and 158d of the Code of Criminal Procedure came into force, which set out the conditions for the use of monitoring devices (called “operative investigative means”) by the police in the course of proceedings concerning intentional criminal offences. Accordingly, authorisation by a prosecutor is needed for audio and video surveillance of persons and objects; authorisation by a judge is needed if home or correspondence are affected. Authorisation can only be given for a limited period of six months (renewable once), and on the basis of a written application stating the facts of the alleged crime and, if known, data on the persons to be placed under surveillance. In case of emergency and provided that neither home nor correspondence are affected, police surveillance may start without authorisation, which must nevertheless be obtained within 48 hours; otherwise the recordings must be destroyed. Recordings may only be used as evidence in court proceedings if they are accompanied by documentary proof that they have been legally obtained, and if recordings turn out to be useless in criminal proceedings they must be destroyed. Conversations between an accused and his lawyer cannot be recorded. Furthermore, on 13/05/2004 the Supreme Prosecutor’s Office published an interpretation advice (No. 2/2004) aimed at unifying the interpretation of the legal provisions concerning the use of recorded conversations as evidence in criminal proceedings.

3) Publication and dissemination:

The European Court’s judgment was translated and published on the website of the Ministry of Justice (

www.justice.cz

)

.

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction, that the general measures adopted will prevent similar violations and that the Czech Republic has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 14 September 2011 at the 1120th Meeting of the Ministers’ Deputies