CASES OF AGGA No3 AND AGGA No4 AGAINST GREECE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment
CASES OF AGGA No3 AND AGGA No4 AGAINST GREECE (CtEDO, 2011)
Rezoluția CM/ResDH(2011)118 [1] Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Agga nr. 3 și Agga nr. 4 împotriva Greciei (domeniile nr. 32186/02 și nr. 33331/02, hotărârile din 13 iulie 2006, finală la 13 octombrie 2006) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului după ce au devenit definitive; reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cazuri se referă la interferențe nejustificate cu dreptul reclamantului de a manifesta religia sa în cultură și în predare (violații la art. 9) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârilor; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărârile (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcării acordate în hotărâri, adoptarea statului contestat, dacă este cazul, de - măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora în vederea realizării, în măsura posibilului, a reactivării în integritate; și - măsuri generale pentru prevenirea încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât (a se vedea Apendicele), care și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestor cazuri. Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)118 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cazul Agga nr. 3 și Agga nr. 4 împotriva Greciei Aceste cazuri se referă la urmărirea penală, condamnarea și închiderea (subsequent comutat la amenzi) a reclamantului, între 1997 și 2002, în conformitate cu art. 175 din Codul Penal, pentru că a usurpat funcțiile unui ministru al unei "religii cunoscute", pe motiv că în 1996 și în 1997 a emis și semnat mesaje în calitate de Mufti din Xanthi, după alegerea sa de către musulmani din această zonă. În ambele cazuri, Curtea Europeană a constatat că condamnările reclamantului, nu bazate pe acte specifice comise de el în vederea producerii de efecte juridice, ci doar pe motivul că a emis mesaje cu un conținut religios și că le-a semnat ca Mufti din Xanthi, constituie o ingerință în dreptul său, în comunitate cu alții și în public, de a manifesta religia sa în cult și în predare, ceea ce nu era necesar într-o societate democratică (violații articolului 9). Plăți pentru satisfacție echitabilă și măsuri individuale Detalii privind satisfacție echitabilă Numele și numărul de cerere Pecuniar și moral Daune Costuri și cheltuieli Total Agga nr. 3 (32186/02) 620 EUR 1,620 EUR Agga nr. 4 (33331/02) 380 EUR 380 EUR Pagate la 18/12/2006 b) Măsuri individuale Reclamantul a murit în 2006. În temeiul legislației naționale (art. 525§1 în combinație cu art. 527 din Codul de Procedință Penală) moștenitorii săi au dreptul să solicite redeschiderea procedurii penale în urma hotărârilor Curții Europene. Se remarcă că Curtea nu a atribuit niciun prejudiciu material, având în vedere că reclamantul nu a demonstrat că a plătit orice sumă ca amendă (§§35 în ambele hotărâri). Curtea Europeană a considerat, de asemenea, că constatarea unei încălcări constituie, în sine, o satisfacție suficientă pentru prejudiciile morale susținute. În consecință, nu a fost considerată necesară nici o altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale Aceste cazuri prezintă similarități cu cele ale Serifului (decizia 14/12/99, finală la 14/03/00) în care supravegherea de către Comitetul a fost încheiată prin Rezoluția Finală ResDH(2005)88 adoptată la 26/10/2005. Comitetul a luat în special în considerare modificarea jurisprudenței interne (în special prin hotărârile și hotărârile instanțelor de primă instanță și de recurs pronunțate în 2001 și 2002) care interpretează art. 175 din Codul Penal în lumina jurisprudenței Curții Europene. Guvernul grec a considerat că măsurile luate ar preveni încălcări similare. Curtea de Casație nu a dat efect direct hotărârii Curții Europene în cauza Serif la începutul anului 2002, însă, până la sfârșitul anului respectiv, a aprobat pe deplin concluziile Curții Europene în jurisprudența sa. În hotărârea sa nr. 1045/2002, Curtea de Casație a susținut că „emiterea simple a mesajelor unui conținut religios către persoanele din aceeași religie musulmană, chiar dacă acest lucru se face sub invocarea identitatii muftis de către o persoană care nu l-a achiziționat prin lege, nu constituie crima de a uzurpa funcțiile unui ministru al unei „religii cunoscute”. Această acțiune permite în primul rând exercitarea dreptului de a manifesta religia unuia în public sau în privat, prin intermediul cultării și educației, așa cum a fost subliniat de Curtea Europeană în hotărârea Serif. Acest drept este garantat de art. 13 din Constituție și de art. 9 din Convenție, care prevalează asupra oricărei alte dispoziții de drept național (art. 28 din Constituție)”. În plus, hotărârile Curții Europene au fost traduse și trimise tuturor judecătorilor din țară între decembrie 2006 și martie 2007, împreună cu o scrisoare a Președintelui Curții de Casație, care a atras atenția asupra raționării și concluziilor Curții Europene. De asemenea, au fost trimise procurorului general, care, în schimb, le-a trimis tuturor procurorilor greci. În sfârșit, într-o scrisoare din 18/03/2010, autoritățile au indicat că, în conformitate cu Ministerul Justiției și birourile procurorilor competente (Rodopi, Xanthi, Alexandroupoli și Oresteiada), nu există niciun caz în așteptare cu privire la încălcarea articolului 175 din Codul Penal (solicitarea funcțiilor unui ministru al unei „religii cunoscute”), fie într-un proces penal, fie într-o procedură de audiere. III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că în aceste cazuri nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției juste, că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Grecia a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 14 septembrie 2011 la a 1120-a ședință a Deputaților Miniștri