CASE OF VAN KUCK AGAINST GERMANY

Rezoluția CM/ResDH(2011)112 [1] Execuția hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, Van Kück, împotriva Germaniei (domanda nr. 35968/97, hotărârea din 12 iunie 2003, finală la 12 septembrie 2003) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”); având în vedere hotărârea transmisă de Curte comitetului după ce a devenit finală; reamintind că încălcarea Convenției constatate de Curte în acest caz se referă la nedreptatea anumitor proceduri judiciare (violația articolului 6 alineatul (1), precum și încălcarea dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată (violația articolului 8) (a se vedea detaliile din apendicele); după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a se conforma hotărârii; după examinarea informațiilor furnizate de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din apendice), reamintind că constatarea încălcărilor de către Curte necesită, mai mult și mai mult decât plata justă a satisfăcției acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea statului contestat, după caz: - măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor și șterge consecințele acestora, astfel încât să își realizeze cât mai mult posibil restabilirea în integritate; și - măsurile generale de prevenire a încălcărilor similare; DECLARE, după examinarea măsurilor luate de Statul pârât, că acesta și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz și Apendicele la Rezoluția CM/ResDH(2011)112 Informații privind măsurile de respectare a hotărârii în cazul Van Kück împotriva Germaniei Cazul se referă la nedreptatea procedurii introduse în 1992 de către solicitant, o societate transsexuală privată de asigurări de sănătate pentru rambursarea cheltuielilor medicale în ceea ce privește tratamentul hormonal și operația de realocare a genului. Instanțele germane au respins aceste cereri pe baza nerespectării necesității medicale a tratamentului, fără a obține dovezi medicale suplimentare cu privire la acest punct. O astfel de sarcină de probă a fost considerată disproporționată de Curtea Europeană, care a constatat, de asemenea, că întrebarea dacă reclamantul a provocat în mod deliberat transsexualitatea ei nu a fost evaluată într-un mod necorespunzător de către instanțe (violația articolului 6§1). În plus, Curtea Europeană a susținut că autoritățile germane nu au reușit să stabilească un echilibru echitabil între interesele societății de asigurare și cele ale reclamantului, care constituie încălcarea dreptului acesteia de a respecta viața ei privată (violația articolului 8). Prejudiciu moral Costuri și cheltuieli Total 000 EUR 500 EUR 500 EUR plătite la 7/11/2003 b) Măsuri individuale Curtea Europeană a acordat satisfacție echitabilă în ceea ce privește prejudiciile morale suportate de solicitant. Nu a acordat nicio atribuire pentru prejudiciu material în absența unei cereri în acest sens. Prin urmare, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsurile generale Autoritățile germane au considerat că încălcările constituie incidente izolate care rezultă din circumstanțele specifice ale cauzei. Având în vedere efectul direct al Convenției și jurisprudenței Curții Europene în Germania, publicarea și difuzarea hotărârii Curții către autoritățile relevante ar trebui să prevenească încălcări similare. La 19 decembrie 2003, hotărârea Curții Europene a fost difuzată către instanțele și autoritățile în cauză și către toate autoritățile judiciare ale Länder . A fost publicată în Neue Juristische Wochenschrift (NJW 2004, pp. 2505-2509). În plus, toate hotărârile Curții Europene împotriva Germaniei sunt disponibile public prin intermediul site-ului Ministerului Federal al Justiției ( www.bmj.de Themen: Menschenrechte , EGMR . III. Concluziile statului contestat Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției juste și că măsurile generale adoptate vor preveni încălcări similare și că Germania a respectat astfel obligațiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție [1]. Adoptată de Comitetul de Miniștri la 14 septembrie 2011 la a 1120-a ședință a Deputaților Miniștri

Resolution CM/ResDH(2011)112

[1]

Execution of the judgment of the European Court of Human Rights

Van Kück against Germany

(Application No. 35968/97, judgment of 12 June 2003, final on 12 September 2003)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”);

Having regard to the judgment transmitted by the Court to the Committee once it had become final;

Recalling that the violation of the Convention found by the Court in this case concerned the unfairness of certain court proceedings (violation of Article 6, paragraph 1), as well as the breach of the applicant’s right to respect for her private life (violation of Article 8) (see details in Appendix);

Having invited the government of the respondent state to inform the Committee of the measures taken in order to comply with its obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by the judgment;

Having examined the information provided by the government in accordance with the Committee’s Rules for the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, within the time-limit set, the respondent state paid the applicant the just satisfaction provided in the judgment (see details in Appendix),

Recalling that a finding of violations by the Court requires, over and above the payment of just satisfaction awarded by the Court in its judgments, the adoption by the respondent state, where appropriate:

- of individual measures to put an end to the violations and erase their consequences so as to achieve as far as possible

restitutio in integrum

; and

- of general measures preventing similar violations;

DECLARES, having examined the measures taken by the respondent state, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case and

DECIDES to close the examination of this case.

Appendix to Resolution CM/ResDH(2011)112

Information about the measures to comply with the judgment in the case of

Van Kück against Germany

Introductory case summary

The case concerns unfairness of the proceedings brought in 1992 by the applicant, a transsexual, against a private health insurance company for reimbursement of medical expenses in respect of her hormone treatment and gender re-assignment surgery. The German courts dismissed these claims on the basis of the applicant’s failure to prove the medical necessity of the treatment, without obtaining supplementary expert medical evidence on this point. Such burden of proof was considered disproportionate by the European Court, which also found that the question of whether the applicant had deliberately caused her transsexuality had not been assessed in an inappropriate manner by the courts (violation of Article 6§1).

Furthermore, the European Court held that the German authorities had failed to strike a fair balance between the interests of the insurance company and those of the applicant, which amounted to the breach of the latter’s right to respect for her private life (violation of Article

8).

I.

Payment of just satisfaction and individual measures

a)

Details of just satisfaction

Pecuniary damage

Non-pecuniary damage

Costs and expenses

Total

-

15

000 EUR

2

500 EUR

17

500 EUR

Paid on 7/11/2003

b) Individual measures

The European Court awarded just satisfaction in respect of non-pecuniary damage sustained by the applicant. It made no award for pecuniary damage in the absence of a claim to this effect.

Consequently, no other individual measure was considered necessary by the Committee of Ministers.

II.

General measures

The German authorities considered that the violations constituted isolated incidents resulting from the particular circumstances of the case. In view of the direct effect of the Convention and the European Court’s case-law in Germany, publication and dissemination of the Court’s judgment to the relevant authorities should prevent similar violations.

On 19 December 2003 the European Court’s judgment was disseminated to the courts and authorities concerned and to all judicial authorities of the

Länder

. It was published in

Neue Juristische Wochenschrift

(NJW 2004, pp. 2505–2509). Furthermore, all judgments of the European Court against Germany are publicly available via the website of the Federal Ministry of Justice (

www.bmj.de

,

Themen: Menschenrechte

, EGMR).

III.

Conclusions of the respondent state

The government considers that no individual measure is required, apart from the payment of the just satisfaction and that the general measures adopted will prevent similar violations and that Germany has thus complied with its obligations under Article

46, paragraph 1, of the

Convention.

[1]

Adopted by the Committee of Ministers on 14 September 2011 at the 1120th Meeting of the Ministers’ Deputies