A.F. c. REPUBLIQUE TCHEQUE

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 17893/07 A.F. împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 18 octombrie 2011 într-un comitet compus din Mark Villiger, președinte, Karel Jungwiert, Isabelle Berro-Lefevre, judecători, și Stephen Phillips, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 4 aprilie 2007 Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei După ce a luat act de acest lucru, face ca următoarea decizie de procedură să fie: recurenta este un resortisant ceh, născut în 1946 și rezident la Libis. Președintele secțiunii a accesat cererea de nedivulgare a identității sale formulată de reclamantă (art. 47) § 3 din Regulamentul de procedură. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către Mes Barbora Bukovská, David Záhumenský și Jan Fiala, avocați la Brno. Guvernul ceh ( Începând din 1985, reclamanta a fost internată de mai multe ori în spitalul psihiatric Bohnice cu un diagnostic de psihoză paranoică și maniaco-depresie. La 28 martie 2006, ea a fost internată din nou. În lipsa de spațiu în secțiunea rezervată femeilor, ea a fost primită în gerontologie. Ea a declarat că, în noaptea de 28 martie 2006, a fost violată de un tânăr, M.B., l'infirmier al acestei secțiuni. A doua zi, ea s-a plâns de viol la personalul secțiunii și a întrebat că cineva a sunat la poliție, dar fără succes. La 13 iulie 2006, reclamanta a depus, prin intermediul reprezentantului său, o plângere penală împotriva asistentului M.B., acuzând-o că a violat-o în noaptea de 28 martie 2006. Ulterior, conducerea poliției din Praga 3 a efectuat o anchetă în acest sens. La 27 septembrie 2006, investigatorul l-a informat pe reprezentantul recurentei că nu exista niciun indiciu că crima pretinsă a fost comisă și că a fost efectuată clasificarea cauzei. La 10 octombrie 2006, reprezentantul recurentei a prezentat procurorului districtual din Praga 8 o cerere de verificare a investigațiilor efectuate de conducerea poliției. El a afirmat că informația primită de reclamantă cu privire la clasificarea cauzei nu are motivare și că aceasta nu respecta formele deciziei prevăzute de lege. El a subliniat că nu a fost informat cu privire la măsurile luate de poliție în urma plângerii penale. În plus, a precizat că anchetatorii nu au luat în considerare toate acuzațiile recurentei și că au omis să interogheze personalul spitalului, precum și o altă pacientă, care i-ar fi încredințat clientei sale că a fost violată și de M.B. În cele din urmă, el a reproșat poliției că a respins plângerea penală în cauză deoarece aceasta fusese depusă de o persoană care suferea de o boală psihică. La 20 decembrie 2006, procurorul din Praga 8 a informat reclamanta că ancheta efectuată fusese suficientă și a recapitulat faptele descrise de reclamant, precum și măsurile luate de poliție. La 21 martie 2007, Curtea Constituțională a respins această acțiune ca fiind lipsită de temei. (1) Invocând art. 3 și 8 din Convenție, recurenta se plânge că a fost violată în timpul internării sale la spitalul psihiatric din Bohnice și denunță caracterul inechitabil al anchetei desfășurate în această privință. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, Comisia susține că ancheta privind acuzațiile sale de viol a fost eșuată și că aceasta nu a permis identificarea și sancționarea responsabililor. Aceasta susține că, în lipsa unei anchete efective, o eventuală acțiune în despăgubire nu ar fi fost primită. Invocând art. 13 din Convenție, Comisia se plânge că nu a dispus de o acțiune efectivă pentru protecția drepturilor invocate pe teren la articolele 3 și 8 din Convenție. Invocând art. 14 coroborat cu articolele 3 și 8 din Convenție, se plânge de o discriminare pe motiv de sănătate mintală. La 2 august 2011, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație I, Vít Alexander Schorm, Agent of the Government of the Czech Republic, declarând că Government of the Czech Republic offer to pay ex gratia Ms A. F., with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pandaning before the European Court of Human Rights, 8,000 (eight thousand) euro, plus any tax that may be încarcable to the aplicant. Această sumă va fi convertită în Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, and will be plata within three months from the data of notification of the Court pursuant to Article 37 alineatul (1) of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simplu interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus tree percentage puncts. The painment will constitute the final resolution of the case. La 6 iunie 2011, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamanta We, Barbora Bukovská, David Záhumenský and Jan Fiala, nota that the Government of the Czech Republic are pregared to pay ex gratia Ms A. F., with a view to securing a friendly settlement of the above mentioned case pandaning before the European Court of Human Rights, 8,000 EUR (eight thousand) plus any tax that may be încarcable to the aplicant. Această sumă va fi convertită în Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, and will be plata within three months from the data of notification of the Court pursuant to Article 37 alineatul (1) of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interesest shall be payble on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus tree percentage puncts. Having consulted our client, we would information you that she accepts the proposal and waves any further claims against the Czech Republic in respect of thefacts giving rise to this application. She declares that this constitutes a final resolution of the case. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum sunt recunoscute de Convenție și de protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii [art. 37 alineatul (1) în fine din Convenție]. În consecință, trebuie eliminată cauza rolului. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Stephen Phillips Mark Villiger Grefier Adjunct Președinte

CINQUIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

17893/07

A.F.

contre la République tchèque

La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 18 octobre 2011 en un comité composé de

:

Mark Villiger,

président,

Karel Jungwiert,

Isabelle Berro-Lefèvre,

juges,

et de Stephen Phillips,

greffier adjoint de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 4 avril 2007

;

Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire

;

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

PROCÉDURE

La requérante, est une ressortissante tchèque, née en 1946 et résidant à

Libis. Le président de la section a accédé à la demande de non

‑

divulgation de son identité formulée par la partie requérante (article 47

gouvernement tchèque («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent, M. V.A. Schorm du ministère de la Justice.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

A partir de 1985, la requérante fut internée à plusieurs reprises dans l’hôpital psychiatrique de Bohnice avec un diagnostic de psychose paranoïde et de maniaco-dépression.

Le 28 mars 2006, elle fut à nouveau internée. Faute de place dans la section réservée aux femmes, elle fut accueillie en gérontologie. Elle allègue que, dans la nuit du 28 mars 2006, elle a été violée par un jeune homme, M.B., l’infirmier de cette section.

Le lendemain, elle se plaignit du viol auprès du personnel de la section et demanda que quelqu’un appelle la police, mais sans succès.

Le 1

er

mai 2006, son internement prit fin.

Le 13 juillet 2006, la requérante déposa par l’intermédiaire de son représentant, une plainte pénale contre l’infirmier M.B., l’accusant de l’avoir violée dans la nuit du 28 mars 2006. Par la suite, la direction d’arrondissement de la police de Prague 3 effectua une enquête à ce sujet.

Le 27 septembre 2006, l’enquêteur informa le représentant de la requérante qu’il n’y avait aucun indice indiquant que le crime allégué eût été commis et qu’il était procédé au classement de l’affaire.

Le 10 octobre 2006, le représentant de la requérante déposa auprès du procureur de l’arrondissement de Prague 8 une demande de vérification des investigations faites par la direction d’arrondissement de la police. Il avança que l’information reçue par la requérante sur le classement de l’affaire ne comportait pas de motivation et qu’elle ne respectait pas les formes de la décision prévues par la loi. Il souligna qu’il n’avait pas été informé des mesures prises par la police à la suite de la plainte pénale. En outre, il précisa que les enquêteurs n’avaient pas pris en compte toutes les allégations de la requérante et qu’ils avaient omis de questionner le personnel de l’hôpital ainsi qu’une autre patiente, qui aurait confié à sa cliente qu’elle avait elle aussi été violée par M.B. Enfin, il reprocha à la police d’avoir rejeté la plainte pénale en question parce que celle-ci avait été déposée par une personne souffrant d’une maladie mentale.

Le 20 décembre 2006, le procureur de l’arrondissement de Prague 8

informa la requérante que l’enquête effectuée avait été suffisante. Il

récapitula les faits décrits par la requérante, ainsi que les mesures prises par la police.

Le 1

er

mars 2007, la requérante forma un recours constitutionnel, se plaignant de l’ineffectivité de l’enquête effectuée par les autorités compétentes en matière pénale.

Le 21 mars 2007, la Cour constitutionnelle rejeta ce recours comme dépourvu de fondement.

GRIEFS

2.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, elle allègue que l’enquête au sujet de ses allégations de viol a été défaillante et qu’elle n’a pas permis d’identifier et de sanctionner les responsables. Elle soutient que, faute d’une enquête effective, une éventuelle action en réparation n’aurait pas été accueillie.

3.

Invoquant l’article 13 de la Convention, elle se plaint de ne pas avoir disposé d’un recours effectif pour la protection des droits invoqués sur le terrain des articles 3 et 8 de la Convention.

4.

Invoquant l’article 14 combiné avec les articles 3 et 8 de la Convention, elle se plaint d’une discrimination à son égard fondée sur son état de santé mentale.

EN DROIT

Le 2 août 2011, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante

:

«

I, Vít Alexander Schorm, Agent of the Government of the Czech Republic, declare that the Government of the Czech Republic offer to pay

ex gratia

Ms A. F., with a

view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights, 8,000 (eight thousand) euros, plus any tax that may be chargeable to the applicant.

This sum will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision of the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

Le 6 juin 2011 la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante

:

«

We, Barbora Bukovská, David Záhumenský and Jan Fiala, note that the Government of the Czech Republic are prepared to pay

ex gratia

Ms A. F., with a

view to securing a friendly settlement of the above mentioned case pending before the European Court of Human Rights, 8,000 (eight thousand) euros, plus any tax that may be chargeable to the applicant.

This sum will be converted into Czech korunas at the rate applicable on the date of payment, and will be payable within three months from the date of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payble on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Having consulted our client, we would inform you that she accepts the proposal and waives any further claims against the Czech Republic in respect of the facts giving rise to this application. She declares that this constitutes a final resolution of the case.

»

La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1

in fine

de la Convention). En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Stephen Phillips

Mark Villiger

Greffier adjoint

Président