GALUS v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
GALUS v. POLAND (CtEDO, 2011)
CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 61673/10 Anna GAÄUS împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiunea), care a stat la 15 noiembrie 2011 în calitate de Cameră compusă de: David Thór Björgvinsson, președinte, Lech Garlicki, Päivi Hirvelä, George Nicolaou, Ledi Bianku, Zdravka Kalaydjieva, Vincent A. De Gaetano, judecători și Lawrence Early, grefierul secțiunii, Având în vedere cererea depusă la 8 octombrie 2010, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: PROCEDURĂ Reclamantul, dna Anna Gałus, este un național polonez care s-a născut în 1956 și trăiește în Puławy. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl J. Wołāsiewicz al Ministerului Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Mai 2007, într-o școală din Puławy, în care reclamantul a lucrat ca profesor, s-a desfășurat o ședință a părinților elevilor cu profesori și funcționari ai autorităților educaționale locale. După aceea, directora școlii a depus o declarație privată de acuzație împotriva reclamantului la Curtea Regională Puławy, care se bazează pe art. 212 § 1 din Codul Penal, pedepsind infracțiunea difamării. Ea a menționat anumite declarații ale reclamantului în timpul ședinței. Prin hotărârea din 26 ianuarie 2009, Curtea Regională Puławy a achitat reclamantul. Directora a apelat. La 7 iulie 2009, Curtea Regională Lublin a anulat hotărârea și a remis cazul. Prin hotărârea din 10 februarie 2010, Curtea de District Puławy a declarat reclamantul vinovat de difamă. Reclamantul a apelat. Prin hotărâre din 10 iunie 2009 Curtea Regională Lublin a respins recursul. În conformitate cu art. 10 din Convenție, reclamantul s-a plâns că condamnarea penală ar fi constituit o încălcare a dreptului ei la libertate de expresie. HOTĂRÂREA La 15 septembrie 2011, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „I, Anna Gałus, remarcă că guvernul Poloniei sunt pregătite să-mi plătească, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a celor de mai sus A fost menționat un caz pe termen scurt în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, PLN 12.000 (două mii de zloți polonezi) care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care îmi poate fi imputabil. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 37§ 1 din Convenția Europeană privind Drepturile omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei neîndeplinite plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că aceasta constituie o rezoluție finală a cazului.” La 19 octombrie 2011, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Jakub Wołāsiewicz, agent al Guvernului, declară că guvernul Poloniei propune să plătească doamnei Anna Gałus, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului, PLN 12.000 (o mii de zloti polonezi) pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, plus orice impozit care poate fi Acest sumă va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții în temeiul articolului 37 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Perioada lunii, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți și este mulțumit că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a cererii (art. 37 § în amendă a Convenției). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să excludă cererea din lista sa de cazuri. Lawrence Early David Thór Björgvinsson Președintele grefierului