CtEDO 29.11.2011 Auto

AFFAIRE ÇELİK ET ABATAY c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
29.11.2011
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 5-3;Violation de l'art. 6-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ÇELİK ET ABATAY c. TURQUIE (CtEDO, 2011)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CERINȚE COL Președinte, Danutė Jočienė, Isabelle Berro-Lefèvre, András Sajó, Ișul Karakaș, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și de Françoise Elens-Passos, graffière adjunct de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 8 noiembrie 2011, Rend la hotărârea pe care a adoptat-o aici, adoptată la această dată judiciară La originea cauzei (n 45490/05) îndreptată împotriva Republicii Turcia și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnii Sezgin çelik și Birol Abatay, au sesizat Curtea la 30 noiembrie 2005 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( T. Tanay și B. Așçi, avocați la "stanbul." Guvernul turc este reprezentat de agentul său. La 12 ianuarie 2010, Curtea a declarat cererea parțial inadmisibilă și a decis să comunice obiecțiile întemeiate pe durata detenției provizorii și pe durata procedurii către guvern. După cum permite art. 29 alineatul (1) din Convenție, s-a decis, de asemenea, ca camera să se pronunțe în același timp cu privire la admisibilitate și la fond. Reclamanții s-au născut în 1966 și 1969 și au fost reținuți în Istanbul și au fost arestați în noiembrie 1992 în cadrul unei operații desfășurate de Secțiunea antiteroristă a poliției din Istanbul împotriva membrilor organizației armate ilegale DEV-SOL (Devrimci Sol la 10 decembrie 1992, au fost plasați în detenție provizorie. S-au inițiat proceduri penale împotriva lor, în special pentru apartenența la o organizație ilegală armată, omucidere, tentativă de omor și extorcare de fonduri. În cadrul acestei proceduri, cu privire, de asemenea, la treizeci și un alt inculpat, Curtea de Securitate a statului t ă ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La data de 20 iulie 2005, această condamnare a fost infirmată de Curtea de Casație 11. La 2 noiembrie 2005, având în vedere, în special, perioada lungă de detenție deja suferită și faptul că dovezile fuseseră deja colectate, instanța de judecată dispune eliberarea reclamanților. 12. La 25 decembrie 2009, instanța de judecată a condamnat din nou pe reclamanți. 13. Procedura este pendinte în fața Curții de Casație. Cu privire la violarea art. 5 alin. (3) din Convenție, reclamanții se plâng de durata detenției lor. În ceea ce privește această teză, Tribunalul consideră că durata deteniei suferite de inculpati nu a fost excesivă și că aceasta se justifica în special din cauza persistenei unor dovezi grave în ceea ce privește cauza și a riscului de scurgere și de distrugere a elementelor de probă care nu au fost încă colectate. 16. Curtea constată că nu există niciun motiv clar întemeiat în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție. Curtea constată, pe de altă parte, că nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil. 17. În ceea ce privește fondul, Curtea face trimitere la jurisprudența sa constantă privind modalitățile de calculare a duratelor care trebuie luate în considerare în cazurile de dețineri multiple, precum în speță (a se vedea, printre altele, Solmaz c. Turcia, n 27561/02, § 23 37, 16 ianuarie 2007 și Baltac 46, 18 iulie 2006) și observă că durata totală a detenției provizorii a întreprinderilor în cauză este mai mare de 12 ani și două luni. Aceasta reamintește că a examinat deja cazuri similare și a concluzionat încălcarea de repetate ori a articolului 5 alineatul (3) din convenție (a se vedea, printre multe altele, Dereci c. Turcia, nr. 77845/01, § 41, 24 mai 2005 și Taciru c. Turcia, 25324/02, § 18-24, 2 februarie 2006). Ea nu face distincție între nici o circumstanță specială care necesită o concluzie diferită. 18. Prin urmare, a avut loc o încălcare a art. 5 alin. (3) din Convenție. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 alin. (1) DIN CONVENȚIE 19. Reclamanții susțin că cauza lor nu a fost ascultată într-un termen rezonabil. 20. Guvernul contestă această teză. El consideră că durata procedurii în litigiu nu poate fi considerată rezonabilă având în vedere în special complexitatea cauzei și numărul de persoane acuzate. 21. Curtea arată că procedura în litigiu a durat aproape 19 ani și că aceaceasta este încă în curs de desfășurare până în prezent. 22. Curtea admite că procedurile privind criminalitatea organizată prezintă adesea o anumită complexitate, în special din cauza numărului de inculpați, martori, victime și dificultatea de a colecta elemente de probă; cu toate acestea, această complexitate nu poate justifica o durată de procedură atât de lungă. 23. Întrucât a examinat toate elementele care i-au fost prezentate, Curtea consideră, în lumina jurisprudenței sale bine stabilite, că cauza în litigiu nu a fost ascultată într-un termen rezonabil. 24. Cu alte cuvinte, a existat, de asemenea, o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție. III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 25. 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-au suferit; ei solicită, de asemenea, 9 561 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții; în acest sens, aceștia furnizează un tempo orar al lucrărilor efectuate de avocatul lor. 26. Guvernul în litigiu cu ansamblul acestor revendicări. 27. Statuând în echitate, Curtea consideră că este necesar să se acorde 16 500 EUR pentru prejudiciul moral pentru fiecare solicitant. 28. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată, Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale, un reclamant nu poate obține rambursarea acestora decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă în speță suma de 1 000 29 Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES, CURTEA, LA L În conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, următoarele sume trebuie convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului) 500 EUR (șaisprezece mii cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii) 500 EUR (cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. noiembrie 2011, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2011-03-08
0,96
AFFAIRE EMİROĞLU c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE EMİROĞLU c. TURQUIE (Requête n o 40795/05) ARRÊT STRASBOURG 8 mars 2011 DÉFINITIF 08/06/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. En l'a
CtEDO 2011-12-13
0,96
AFFAIRE BİLGİN ET ÖRSEL c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE BİLGİN ET ÖRSEL c. TURQUIE (Requête n o 41166/05) ARRÊT STRASBOURG 13 décembre 2011 DÉFINITIF 13/03/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de f
CtEDO 2011-12-13
0,96
AFFAIRE ZERDALİ ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ZERDALİ ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n o 54173/08) ARRÊT STRASBOURG 13 décembre 2011 DÉFINITIF 13/03/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de
CtEDO 2011-02-15
0,96
AFFAIRE EȘREF ÇAKMAK c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE EŞREF ÇAKMAK c. TURQUIE (Requête n o 3494/05 ) ARRÊT STRASBOURG 15 février 2011 DÉFINITIF 15/05/2011 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme
CtEDO 2012-05-03
0,96
AFFAIRE TAȘÇI ET DEMİR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TAŞÇI ET DEMİR c. TURQUIE (Requête n o 23623/10) ARRÊT STRASBOURG 3 mai 2012 DÉFINITIF 03/08/2012 Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme. E
Sursă