AFFAIRE AZAS ET 8 AUTRES AFFAIRES CONTRE LA GRECE

Rezoluția CM/ResDH(2011)217 [1] Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Azas, Atanasiou și alții, Biozokat A.E., Efstathiou și Michailidis și Cie Motel Amerika, Interoliva A.B.E., Konstantopoulos AE și alții, Organochimika Lipasmata Makedonias A.E., Uzounoglou și Zacharakis împotriva Greciei (A se vedea detaliile în anexă) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea," având în vedere hotărârile transmise Comitetului de către Curte odată definitive Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc dreptul reclamanților la respectarea proprietăților lor în contextul procedurilor de expropriere (încălcarea art. 1 din Protocolul nr 1) (a se vedea detaliile în lit. (a) ; După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție. În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, Curtea a adoptat, dacă este necesar, de către statul membru în cauză, dacă este cazul, un act de punere în aplicare prin care se confirmă faptul că statul pârât a acordat părților reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâri (a se vedea detaliile din hotărârea pronunțată). - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezentele cauze și DECIDE de la: examinare. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)217 Informare cu privire la măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cauzele Azas, Athanasiou și alții, Biozokat A.E., Efstathiou și Mihailidis și Cie Motel Amerika, Interoliva A.B.E., Konstantopoulos A.E. și alții, Organochimika Lipasmata Makedonias A.E., Uzounoglou și Zacharakis împotriva Greciei Rezumat introductiv al cauzelor Aceste cauze privesc diverse încălcări ale dreptului reclamanților la respectarea bunurilor lor în contextul procedurilor de expropriere. În special, Curtea Europeană a identificat următoarele deficiențe (a) lipsa unei proceduri unice care să permită o evaluare globală a consecințelor exproprierii (cauza Azas, Biozokat A.E., Efstathiou și Mihailidis și CIE Motel Amerika, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos A.E. și altele, Organohimika Lipasmata Makedonias A.E.) (b) chiar dacă, în conformitate cu jurisprudența anterioară a Curții (cauza Tsomtsos și Katikaridis), prezumția conform căreia avantajele rețelei rutiere reprezintă o despăgubire suficientă pentru o persoană care este expropriată de terenul adiacent, nu mai este ireprobabilă, nu a avut nici o îmbunătățire semnificativă a sistemului destinat să despăgubească proprietarii de terenuri în astfel de cazuri, din cauza înmulțirii procedurilor pentru obținerea unei compensații integrale (cauza Azas, Biozokat A.E., Efstathiou și Mihailidis și CIE Motel Amerika, Interoliva A.B.E., Konstantopoulos A.E. și altele, Organohimika Lipasmata Makedonias A.E. (c) nu s-a acordat nicio compensație specială pentru deprecierea valorii părții bunului neexpropriat care rezultă din natura lucrărilor desfășurate (cauza Athanasiou și alții și Ouzonoglou) (d) absența compensației pentru deprecierea întreprinderilor de asigurare a drepturilor de proprietate datorată unui decalaj semnificativ între determinarea provizorie a acesteia și stabilirea definitivă a acesteia (cauza Zacharakis) e) restricții impuse rambursării drepturilor de proprietate intelectuală (cauza Azas) (încălcarea art. 1 din Protocolul nr 1). Plăți pentru satisfacții echitabile și măsuri individuale (a) Detalii privind satisfacțiile echitabile Nume și n cerere Hotărârea Definitivului Prejudiciul material Prejudiciul moral Prospături și cheltuieli de judecată Total Azas (50824/99) 19/09/2002 21/05/2003 000 EUR 40 000EUR Plătit la 11/08/2003 Atanasiou și altele (2531/02) 09/02/2006 09/05/2006 181 300 EUR 289 EUR 183 589 EUR Plătit la 16/05/2006 Biozokat A.E. (61582/00) 09/10/2003 09/01/2004 Efstathiou și Mihailidis și Cie Motel Amerika (55794/00) 10/07/2003 10/10/2003 000 EUR 000 EUR Plătit la 30/01/2004 Interoliva A.B.E. (58642/00) 10/07/2003 10/10/2003 Konstantopoulos A.E. și altele (58634/00) 10/07/2003 10/10/2003 Organochimika Lipasmata Makedonias A.E. (73836/01) 18/01/2005/2005 000 EUR 587 EUR 587 EUR Payé la 06/07/2005 Ouzounoglou (32730/03) 24/11/02/2006/02/2006 Zacharakis (17305/02) 13/07/2006 11/12/2006 000 EUR 000 EUR plătit la 23/03/2007 Plata satisfacției echitabile a fost efectuată în condiții care par să fi fost acceptate de solicitanți. (b) Măsuri individuale Curtea Europeană a acordat o satisfacție echitabilă reclamanților care au formulat cererea. În cauzele Biozookat, Interoliva A.B.E., Konstantopoulos A.E. și altele și Ouzonoglou, Curtea Europeană a considerat că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Procedurile introduse de unii dintre reclamanți în cauza Azas împotriva hotărârii 362/2004 a Curții din Salonic, care le-a acordat reclamanților suma de 457 435 EUR (mai multe dobânzi moratorii), au fost închise prin hotărârea Curții de Casație 54/2006, care a declarat recursul inadmisibil. și altele, Curtea Europeană a acordat reclamanților o satisfacție echitabilă care să acopere prejudiciul material al acestora. În plus, instanțele interne au acordat trei dintre reclamanți o despăgubire pentru insolvența părții de teren care nu este expropriată ca urmare a divizării acestora. În consecință, nu a fost considerată necesară nicio altă măsură individuală de către Comitetul de Miniștri. II. Măsuri generale D a fost adoptat un nou Cod de proprietate (Legea 2882/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea 2985/2002 și art. 33 din Legea nr. 2991/2001), în urma acestor hotărâri; acesta stabilește termene stricte de procedură, precum și posibilitatea de despăgubire suplimentară în caz de întârziere. Acesta prevede, de asemenea, caracterul nereprobabil al prezumției conform căreia proprietarii de bunuri adiacente unui nou drum trebuie să contribuie la costurile de expropriere legate de terenurile situate pe marginea drumului, în măsura în care acestea vor beneficia de construirea acestuia. În temeiul acestei legi, cheltuielile judiciare suportate în cursul procedurii de expropriere intră în domeniul de aplicare al legii și nu mai fac parte din dreptul de proprietate. 2) Evoluția jurisprudenței interne privind exproprierea : În mai multe hotărâri pronunțate începând din 2004, Curtea de Casație și-a aliniat constatările Curții Europene (pe lângă hotărârea Curții de Casație nr. 10/2004, care constituie astăzi jurisprudența constantă, de exemplu în Hotărârile 781/2010 sau 591/2009) : (i) În ceea ce privește cerințele Curții Europene referitoare la necesitatea unei acțiuni globale de acțiune, instanța poate de acum înainte să se pronunțe în cadrul unei singure proceduri cu privire la următoarele puncte suma totală a taxei de judecată corespunzătoare valorii terenului expropriat (Curtea de Casație, formarea plenară 10/2004, precum și cu privire la hotărârile nr. 1060/2008, 627/2007 și 641/2004) ; valoare de despăgubire pentru deprecierea părții de teren care nu a fost expropriată (Curtea de Casație, formarea plenară, nr. 31/2005 și nr. 431/2008, 1054/2008, 12/2007, Curtea de Apel din nr. 2472/2005, 1333/2005); recunoașterea statutului de proprietar ; stabilirea sau nu a unei îmbogățiri a proprietarului bunului adiacent unui nou drum din cauza construcției acestuia din urmă; determinarea valorii cheltuielilor și cheltuielilor de judecată; acestea pot fi înregistrate până la un procent de maximum 4 % din suma de plătit pentru expropriere și nu mai sunt limitate la o anumită sumă. (ii) Jurisprudența anterioară a Curții de Casație conform căreia proprietarii nu aveau dreptul la o compensație specifică pentru deprecierea bunului lor neexpropriat, care rezultă din natura lucrărilor realizate, a fost complet abandonată. În prezent, instanțele acordă despăgubiri integrale pentru acest motiv, chiar dacă partea expropriată este foarte redusă (de la Decizia 31/2005 și în conformitate cu o jurisprudență constantă, de exemplu Hotărârea Curții de Casație 389/2009, 985/2009, 1425/2009, 1681/2009). (iii) La art. 13 alineatul (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2971/2001, se prevede că, în cazul în care instanța judecătorească privind acordarea definitivă a despăgubirii are loc la mai mult de un an de la data audierii în cursul căreia a fost stabilită suma provizorie, valoarea terenului expropriat în momentul în care se stabilește plata finală se ia în considerare la calcularea sumei la care a fost stabilită suma la care se face referire. Această dispoziție, precum și constatările Curții Europene sunt aprobate printr-o jurisprudență constantă (Curtea de Casație nr. 721/2009 și 997/2009). ) Publicarea și difuzarea Hotărârile Curții Europene, traduse în greacă, au fost difuzate de Ministerul Justiției către autoritățile judiciare și sunt disponibile pe site-ul internet al Consiliului juridic de Stat (www.nsk.gr. 4) Jurisprudență pertinentă recentă a Curții Europene într-o decizie recentă, Curtea a declarat inadmisibilă cererea Zizitis împotriva Greciei (n 52283/08, din 10.4.2011), introdusă de un număr de solicitanți care sunt aceleași ca reclamanții în cauza Azas, în temeiul articolului 35 din tratat. 2b din Convenție (solicitare în esență aceeași ca și cea pe care a examinat-o anterior Curtea și care nu conține fapte noi). În special, Curtea a remarcat că, în Hotărârea Azas, Curtea a constatat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr 1 din următoarele motive: : 1) menținerea prezumției conform căreia valoarea adăugată obținută din lucrări constituia o indemnizație suficientă; 2) multiplicarea procedurilor pentru a percepe o indemnizație corespunzătoare unei valori juste a bunului și 3) limitarea rambursării dotării cu drepturi de autor. Curtea a considerat ulterior că Curtea de Casație, în hotărârea sa nr. 10-11/2004, pronunțat într-o altă cauză decât cea a reclamanților, se conforma acestor trei aspecte identificate de Curte în Hotărârea Azas III. Concluziile Tribunalului de Primă Instanță Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală dincolo de plata satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare celor constatate în acest grup specific de afaceri și că, în acest sens, Grecia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011, cu ocazia celei de-a 1128-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)217

[1]

Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme

Azas, Athanasiou et autres, Biozokat A.E., Efstathiou et Michailidis et Cie Motel Amerika, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos AE et autres, Organochimika Lipasmata Makedonias A.E., Ouzounoglou et Zacharakis contre Grèce

(Voir détails en annexe)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci

‑

après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité

une fois définitifs

;

Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent le droit des requérants au respect de leurs biens dans le contexte de procédures d’expropriation (violations de l’article 1 du Protocole n

o

1) (voir détails dans l’Annexe) ;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46, paragraphe

1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que l’Etat défendeur a versé aux parties requérantes la satisfaction équitable prévue dans les arrêts (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)217

Information sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans les affaires

Azas, Athanasiou et autres, Biozokat A.E., Efstathiou et Michailidis et Cie Motel Amerika, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos A.E. et autres, Organochimika Lipasmata Makedonias A.E., Ouzounoglou et Zacharakis contre Grèce

Résumé introductif des affaires

Ces affaires concernent diverses violations du droit des requérants au respect de leurs biens dans le contexte de procédures d’expropriation.

En particulier, la Cour européenne a identifié les insuffisances suivantes

:

a) absence de procédure unique permettant d’assurer une appréciation globale des conséquences d’une expropriation (affaires Azas, Biozokat A.E., Efstathiou et Michailidis et CIE Motel Amerika, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos A.E. et autres, Organohimika Lipasmata Makedonias A.E.)

;

b) même si, en conformité avec la jurisprudence antérieure de la Cour (affaires Tsomtsos et Katikaridis), la présomption selon laquelle les avantages retirés d’améliorations du réseau routier constituent une indemnisation suffisante pour une personne qui est expropriée du terrain adjacent, ne soit plus irréfragable, il n’y a pas eu d’amélioration significative du système destiné à indemniser les propriétaires terriens dans de tels cas en raison de la multiplication des procédures pour obtenir une indemnisation intégrale (affaires Azas, Biozokat A.E., Efstathiou et Michailidis et CIE Motel Amerika, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos A.E. et autres, Organohimika Lipasmata Makedonias A.E.)

;

c) aucune indemnisation spéciale n’a été accordée au titre de la dépréciation de la valeur de la partie du bien non exproprié résultant de la nature des travaux réalisés (affaires Athanasiou et autres et Ouzounoglou)

;

d) absence de compensation pour la dépréciation de l’indemnité d’expropriation due un décalage important entre la détermination provisoire de celle-ci et sa fixation définitive (affaire Zacharakis)

;

e) restrictions imposées au remboursement des honoraires d’avocat (affaire Azas) (violations de article 1 du Protocole n

o

1).

I.

Paiements des satisfactions équitables et mesures individuelles

a) Détails des satisfactions équitables

Nom et n

o

requête

Arrêt du

Définitif le

Préjudice matériel

Préjudice moral

Frais et dépens

Total

Azas (50824/99)

19/09/2002

21/05/2003

-

20

000 EUR

20

000 EUR

40 000EUR

Payé le 11/08/2003

Athanasiou et autres (2531/02)

09/02/2006

09/05/2006

181

300 EUR

2

289 EUR

183

589 EUR

Payé le 16/05/2006

Biozokat A.E. (61582/00)

09/10/2003

09/01/2004

-

-

-

Efstathiou et Michailidis et Cie Motel Amerika (55794/00)

10/07/2003

10/10/2003

20

000 EUR

20

000 EUR

Payé le 30/01/2004

Interoliva A.B.E.E. (58642/00)

10/07/2003

10/10/2003

-

-

-

Konstantopoulos A.E. et autres (58634/00)

10/07/2003

10/10/2003

-

-

-

Organochimika Lipasmata Makedonias A.E. (73836/01)

18/01/2005

18/04/2005

10

000 EUR

587 EUR

10

587 EUR

Payé le 06/07/2005

Ouzounoglou (32730/03)

24/11/2005

24/02/2006

-

-

-

Zacharakis (17305/02)

13/07/2006

11/12/2006

40

000 EUR

3

000 EUR

43

000 EUR

Payé le 23/03/2007

Le paiement de la satisfaction équitable a été effectué dans des conditions qui semblent avoir été acceptées par les requérants.

b) Mesures individuelles

La Cour européenne a accordé une satisfaction équitable aux requérants qui en ont formulé la demande. Dans les affaires Biozokat, Interoliva A.B.E.E., Konstantopoulos A.E. et autres et Ouzounoglou, la Cour européenne a considéré qu’il n’y avait pas lieu d’octroyer de satisfaction équitable au titre du préjudice matériel dans la mesure où les requérants n’avaient pas soumis de prétention ou dûment soumis de demande en ce sens.

Les procédures introduites par certains des requérants dans l’affaire Azas

contre l’arrêt 362/2004 de la Cour d’appel de Thessalonique qui avait accordé aux requérants la somme de 457 435 euros (plus intérêts moratoires), ont été closes par l’arrêt de la Cour de cassation 54/2006 qui a déclaré le pourvoi irrecevable. Dans l’affaire Athanasiou

et autres, la Cour européenne a octroyé aux requérants une satisfaction équitable couvrant leur préjudice matériel. En outre, les juridictions internes ont octroyé à trois des requérants une indemnisation pour l’inconstructibilité de la partie de terrains non expropriée suite à leur scission.

En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres.

II.

Mesures générales

D’importants changements législatifs sont intervenus. La jurisprudence de la Cour de cassation est désormais en conformité avec les exigences de la Cour. En particulier

:

1) Réforme du droit de l’expropriation

:

un nouveau Code de l’expropriation a été adopté (loi 2882/2001, modifiée par la loi 2985/2002 et par l’article 33 de la loi n

o

2971/2001), suite aux présents arrêts. Il définit des délais stricts de procédure ainsi que la possibilité d’indemnisation supplémentaire en cas de retard. Il prévoit aussi le caractère non-irréfragable de la présomption selon laquelle les propriétaires de biens adjacents à une nouvelle route doivent contribuer aux frais d’expropriation liés aux terrains situés sur le bord de la route dans la mesure où ils profiteront de la construction de celle-ci. En vertu de cette loi, les frais judiciaires encourus au cours de la procédure d’expropriation relèvent désormais de l’Etat et ne font plus partie de l’indemnisation d’expropriation.

2) Evolution de la jurisprudence interne sur l’expropriation

: Dans plusieurs arrêts rendus depuis 2004, la Cour de cassation s’est alignée sur les constats de la Cour européenne (depuis l’arrêt de la Cour de cassation n

o

10/2004, qui constitue aujourd’hui la jurisprudence constante, par exemple dans les arrêts 781/2010 ou 591/2009) :

i) Quant aux exigences de la Cour européenne relatives à la nécessité d’une «appréciation globale » des conséquences d’une expropriation, le tribunal peut désormais se prononcer dans le cadre d’une seule procédure sur les points suivants

:

-

montant global de l’indemnité correspondant à la valeur du terrain exproprié (Cour de cassation, formation plénière 10/2004, ainsi que arrêts n

os

1060/2008, 627/2007 et 641/2004) ;

-

montant d’indemnisation au titre de la dépréciation de la partie de terrain qui n’a pas été expropriée (Cour de cassation, formation plénière, nos 31/2005, et 431/2008, 1054/2008, 2/2007, Cour d’appel d’Athènes nos 2472/2005, 1333/2005);

-

reconnaissance du statut de propriétaire ;

-

établissement ou non d’un enrichissement du propriétaire de bien adjacent á une nouvelle route en raison de la construction de cette dernière;

-

détermination du montant des frais et dépens. Ceux-ci peuvent être estimés jusqu’à un pourcentage de 4 % maximum de l’indemnité accordée pour l’expropriation et ne sont plus limités à un certain montant.

ii) La jurisprudence antérieure de la Cour de cassation selon laquelle les propriétaires n’avaient pas droit à une indemnisation spécifique pour la dépréciation de leur bien non exproprié, laquelle résultait de la nature des travaux réalisés a été totalement abandonnée. Les tribunaux indemnisent désormais intégralement pour ce motif, même si la partie expropriée est très réduite (depuis la décision 31/2005 et conformément à une jurisprudence constante, par ex. arrêts de la Cour de cassation 389/2009, 985/2009, 1425/2009, 1681/2009).

iii) L’article 13§1, tel que modifié par la loi 2971/2001 prévoit que « si l’audience du tribunal consacrée à l’octroi définitif de l’indemnité a lieu plus d’un an après l’audition au cours de laquelle a été fixé le montant provisoire, la valeur du terrain exproprié au moment de l’audience où l’indemnisation finale est déterminée, est prise en considération pour calculer le montant de l’indemnité ». Cette disposition ainsi que les constats de la Cour européenne sont entérinés par une jurisprudence constante (Cour de cassation nos 721/2009 et 997/2009).

3

) Publication et diffusion

:

Les arrêts de la Cour européenne, traduits en grec, ont été diffusés par le Ministère de la Justice aux autorités judiciaires et sont disponibles sur le site internet du Conseil juridique d’Etat (

www.nsk.gr

).

4) Jurisprudence pertinente récente de la Cour

européenne

:

dans une récente décision, la Cour a déclaré irrecevable la requête Zizitis contre la Grèce (n

o

52283/08, du 10.4.2011), introduite par un certain nombre de requérants qui sont les mêmes que les requérants dans l’affaire Azas, en vertu du l’article 35 par. 2b de la Convention (requête essentiellement la même qu’une requête précédemment examinée par la Cour et qui ne contient pas de faits nouveaux.). En particulier, la Cour a noté que dans l’arrêt Azas, elle avait constaté une violation de l’article 1 du Protocole n

o

1 pour les motifs suivants

: 1) maintien de la présomption selon laquelle la plus-value tirée des travaux constituait une indemnité suffisante

; 2) multiplication des procédures pour percevoir une indemnité correspondant à une juste valeur du bien et 3) limitation du remboursement des honoraires d’avocat. La Cour a considéré par la suite que la Cour de cassation, dans son arrêt n

o

10-11/2004, rendu dans une affaire autre que celle des requérants, s’était conformée à ces trois aspects relevés par la Cour dans l’arrêt Azas

.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise au-delà du paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir violations semblables à celles constatées dans ce groupe spécifique d’affaires et qu’ à cet égard, la Grèce a rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2011 lors de la 1128e réunion des Délégués des Ministres.