Juppala împotriva Finlandei

Rezoluția CM/ResDH(2011) 202 [1] Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Juppala împotriva Finlandei (Recherche n 18620/03, Hotărârea din 2 decembrie 2008, definitivă la 2 martie 2009) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare "Convenția" și "Curtea Văzând hotărârea transmisă Comitetului," după ce este definitivă Reamintind că încălcarea Convenției constatată de Curte în această cauză se referă la lipsa unui motiv suficient pentru a restrânge dreptul la libertatea de exprimare a recurentei, care a fost condamnată pentru calomnie pentru că și-a indicat ginerele de a-și maltrata fiul (violarea articolului 10) (a se vedea detaliile în lit. (a)) După ce a invitat guvernul statului pârât să ia măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii Curții în temeiul obligației care îi revine în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție.

În plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar, este asigurată de faptul că, în termenul stabilit, statul pârât i-a acordat părții reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile în limba engleză), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), pe care și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză și DECIDE în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Convenție.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011) 202 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Juppala/Finlanda Rezumat introductiv al cauzei În plus, în cazul în care o persoană a fost acuzată de încălcarea dreptului la libertatea de exprimare al reclamantului, condamnată în februarie 2002 pentru calomnie împotriva ginerelui său T, după ce și-a dus nepotul la medic pentru că a avut un hematom pe spate și-a exprimat suspiciunile cu privire la faptul că a putut fi bătut de tatăl său (încălcarea articolului 10). Curtea Europeană a luat act de faptul că condamnarea penală a recurentei era prevăzută de lege … Cu toate acestea, Curtea Europeană a considerat alarmant faptul că instanța de apel a considerat că, deși nu exista nici o îndoială că reclamanta a văzut Hematomul în spatele nepotului său, ea nu avea dreptul să repete ceea ce i-a spus copilul, și anume că tatăl său l-a bătut.

Orice persoană care suspectează cu bună-credință abuzurile comise unui copil trebuie să poată vorbi într-un cadru adecvat fără să se teamă să fie condamnată la penalitate sau să fie obligată să plătească despăgubiri sau să plătească cheltuielile de judecată. În plus, nimeni nu a pledat în fața instanțelor pe care reclamanta le-a acționat în mod imprudent.

Astfel, Curtea Europeană a concluzionat că ingerința în dreptul recurentei la libertatea de exprimare nu a fost justificată de motive suficiente și că aceasta nu răspundea, prin urmare, unei nevoi sociale imperative plata satisfacției echitabile și a măsurilor individuale detaliate ale satisfacției echitabile Daune materiale Proaspăte și cheltuieli Total 616,41 EUR 695,83 EUR 9 312,24 EUR Plata la 28/05/2009 b) Măsuri individuale Sumele pe care reclamanta a trebuit să le plătească ca urmare a condamnării sale sunt acoperite de satisfacția echitabilă acordată de Curtea Europeană care a luat în considerare, de asemenea, prejudiciul moral suferit. În dreptul finlandez, recurenta poate solicita redeschiderea procedurii penale care a încălcat Convenția europeană (a se vedea, de exemplu, cauza Nikula, Rezoluția finală ResDH(2006)51 adoptată la 02/11/2006).

În consecință, nici o altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de Comitetul miniștrilor. II. Măsuri generale Având în vedere efectul direct acordat Convenției și jurisprudenței Curții Europene în Finlanda și pentru a favoriza luarea în considerare a acesteia de către instanțele naționale, hotărârea Curții Europene a fost publicată în baza de date juridică Finlex (www.finlex.fi Un rezumat al hotărârii în finlandeză a fost publicat în aceeași bază de date. În plus, hotărârea a fost trimisă mai multor autorități interne, inclusiv Comisiei parlamentare pentru dreptul constituțional, Ombudsmanului parlamentar, Biroului Cancelarului Justiției, Curții Supreme, Curții Supreme Administrative, Ministerului Justiției și Justiției, Tribunalului Districtual Tampere și Curții de Apel din Turku.

III. Concluziile statului pârât. Guvernul consideră că măsurile luate au remediat în totalitate consecințele încălcării convenției constatate de Curtea Europeană în acest caz, că aceste măsuri vor preveni încălcări similare și, prin urmare, Finlanda și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 decembrie 2011, cu ocazia celei de-a 1128-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)202 [1] Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Juppala contre Finlande (Requête n o 18620/03, arrêt du 2 décembre 2008, définitif le 2 mars 2009) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci ‑ après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu l’arrêt transmis par la Cour au Comité une fois définitif ; Rappelant que la violation de la Convention constatée par la Cour dans cette affaire concerne l’absence de raison suffisante pour restreindre le droit à la liberté d’expression de la requérante, qui a été condamnée pour diffamation pour avoir indiqué qu’elle soupçonnait son gendre de maltraiter son fils (violation de l’article 10) (voir détails dans l’Annexe) ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer à l’arrêt de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; S’étant assuré que, dans le délai imparti,

l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la satisfaction équitable prévue dans l’arrêt (voir détails dans l’Annexe), Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire : - de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ; DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur (voir Annexe), qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire et DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)202 Informations sur les mesures prises afin de se conformer à l’arrêt dans l’affaire Juppala contre Finlande Résumé introductif de l’affaire L’affaire concerne la violation du droit à la liberté d’expression de la requérante, condamnée en février 2002 pour diffamation à l’égard de son gendre T., après avoir amené son petit-fils chez le médecin parce qu’il avait un hématome dans le dos et exprimé des soupçons quant au fait qu’il avait pu être battu par son père (violation de l’article 10). La Cour européenne a noté que la condamnation pénale de la requérante était « prévue par la loi » car elle se fondait sur une interprétation raisonnable de l’article 2(1) du chapitre 27 du Code pénal en vigueur à l’époque (jusqu’au 01/10/2000).

La Cour européenne a néanmoins jugé alarmant que la cour d’appel ait considéré que, alors qu’il ne faisait aucun doute que la requérante avait vu l’hématome dans le dos de son petit-fils, elle n’avait pas le droit de répéter ce que l’enfant lui avait dit, à savoir que son père l’avait battu. Toute personne qui soupçonne de bonne foi des sévices infligés à un enfant doit pouvoir s’exprimer dans un cadre approprié sans craindre d’être condamnée au pénal ou d’être obligée de verser des dommages et intérêts ou de payer les dépens. En outre, nul n’avait plaidé devant les tribunaux que la requérante avait agi imprudemment.

La Cour européenne a ainsi conclu que l’ingérence dans le droit de la requérante à la liberté d’expression n’avait pas été justifiée par des raisons suffisantes et qu’elle ne répondait donc pas à un « besoin social impérieux ». I. Paiement de la satisfaction équitable et mesures individuelles a) Détails de la satisfaction équitable Dommage matériel Dommage moral Frais & dépens Total 3 616,41 EUR 3 000 EUR 2 695,83 EUR 9 312,24 EUR Payé le 28/05/2009 b) Mesures individuelles Les montants que la requérante a dû payer à la suite de sa condamnation sont couverts par la satisfaction équitable octroyée par la Cour européenne qui a également pris en compte le préjudice moral subi. En droit finlandais, la requérante peut demander la réouverture de la procédure pénale ayant enfreint la Convention européenne (voir, par exemple, l’affaire Nikula, Résolution finale ResDH(2006)51 adoptée le 02/11/2006).

En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres. II. Mesures générales Compte tenu de l’effet direct accordé à la Convention et à la jurisprudence de la Cour européenne en Finlande et en vue de favoriser sa prise en compte par les juridictions nationales, l’arrêt de la Cour européenne a été publié dans la base de données juridique Finlex ( www.finlex.fi ) . Un résumé de l’arrêt en finnois a été publié dans la même base de données. De plus, l’arrêt a été envoyé à de nombreuses autorités internes, dont la Commission parlementaire pour le droit constitutionnel, le Médiateur parlementaire, le Bureau du Chancelier de la Justice, la Cour suprême, la Cour suprême administrative, les Ministères de la Justice et de l’Intérieur, le tribunal de district de Tampere et la cour d’appel de Turku.

III. Conclusions de l’Etat défendeur Le gouvernement estime que les mesures prises ont entièrement remédié aux conséquences pour la partie requérante de la violation de la Convention constatée par la Cour européenne dans cette affaire, que ces mesures vont prévenir des violations semblables et que la Finlande a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention. [1] Adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2011 lors de la 1128e réunion des Délégués des Ministres.