AFFAIRES KALLIO ET HANNU LEHTINEN CONTRE LA FINLANDE

Rezoluția CM/ResDH(2011)201[1]

Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului

Kallio și Hannu Lehtinen contra Finlandei

(Cererile nr. 40199/02 și nr. 32993/02, hotărâri din 22 iulie 2008, definitive la 22 octombrie 2008)

Comitetul Miniștrilor, în temeiul art. 46 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare „Convenția" și „Curtea");

Având în vedere hotărârile transmise de Curte Comitetului odată ce au devenit definitive;

Reamintind că încălcările Convenției constatate de Curte în aceste cauze privesc inechitatea procedurilor de majorare a impozitului inițiate împotriva reclamanților din cauza refuzului instanțelor administrative de a ține o audiere pentru a asculta depoziția celor interesați și a martorilor (încălcări ale art. 6 paragraful 1) (a se vedea detalii în anexă);

După ce a invitat guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor Curții în temeiul obligației care îi revine în baza art. 46 paragraful 1 din Convenție;

După ce a examinat informațiile transmise de guvern conform Regulilor Comitetului pentru aplicarea art. 46 paragraful 2 din Convenție;

Asigurându-se că, în termenul stabilit, Statul pârât a plătit părților reclamante satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâri (a se vedea detalii în Anexă),

Reamintind că constatările de încălcare de către Curte cer, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către Statul pârât, dacă este necesar:

- a unor măsuri individuale care să pună capăt încălcărilor și să șteargă consecințele acestora, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și

- a unor măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare;

DECLARĂ, după ce a examinat măsurile luate de Statul pârât (a se vedea Anexa), că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul art. 46 paragraful 2 din Convenție în prezentele cauze și

DECIDE să închidă examinarea lor.

Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2011)201

Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârilor în cauzele Kallio și Hannu Lehtinen contra Finlandei

Rezumat introductiv al cauzelor

Aceste cauze privesc inechitatea procedurilor de majorare a impozitului angajate împotriva reclamanților din cauza refuzului, în 2001 și 2002, al instanțelor administrative de a ține o audiere și de a asculta depozițiile reclamanților și ale martorilor (încălcări ale art. 6§1).

Curtea Europeană a apreciat că, având în vedere circumstanțele acestor cauze, în care chestiunea determinantă era veridicitatea declarațiilor reclamanților și ale martorilor, o apreciere directă a mărturiilor furnizate personal ar fi fost necesară.

I. Plata satisfacțiilor echitabile și măsuri individuale

a) Detaliile satisfacțiilor echitabile

Nume și nr. cerere

Prejudiciu material

Prejudiciu moral

Cheltuieli de judecată

Total

Kallio (nr. 40199/02)

-

3.000 EUR

5.000 EUR

8.000 EUR

Plătit la 22/01/2009

Hannu Lehtinen (nr. 32993/02)

-

3.000 EUR

8.000 EUR

11.000 EUR

Plătit la 21/01/2009

b) Măsuri individuale

Autoritățile finlandeze au indicat că, conform Legii privind procedura judiciară administrativă (Legea nr. 586/1996), o decizie administrativă devenită definitivă era susceptibilă de un recurs extraordinar introdus de un particular prin intermediul unei plângeri procedurale, al restabilirii termenului expirat sau al unei anulări. Anularea unei astfel de decizii trebuie cerută la Curtea Supremă administrativă, în general în cinci ani de la data la care decizia a devenit definitivă. Reclamanții pot, prin urmare, cere redeschiderea procedurii administrative în urma hotărârilor Curții Europene.

În consecință, nicio altă măsură individuală nu a fost considerată necesară de către Comitetul Miniștrilor.

II. Măsuri generale

Hotărârile au fost publicate în baza de date Finlex (www.finlex.fi). Rezumate ale hotărârilor în finlandeză au fost publicate în aceeași bază de date. În plus, hotărârile au fost trimise numeroaselor autorități interne, printre care mediatorul parlamentar, Biroul Cancelarului Justiției, comisia parlamentară pentru drept constituțional, Curtea Supremă, Curtea Supremă administrativă, ministerele Justiției, de Interne și Finanțelor, curtea de apel din Turku, tribunalele administrative din Turku și Helsinki, birourile fiscale din regiunea de sud-vest a Finlandei și din regiunea Uusimaa.

III. Concluziile Statului pârât

Guvernul consideră că nu este necesară nicio măsură individuală, în afară de plata satisfacției echitabile, că măsurile generale luate vor preveni încălcări similare și că Finlanda și-a îndeplinit, prin urmare, obligațiile în temeiul art. 46 paragraful 1 din Convenție.

[1] Adoptată de Comitetul Miniștrilor la 2 decembrie 2011 la cea de-a 1128-a reuniune a Delegaților Miniștrilor.

Résolution CM/ResDH(2011)201

[1]

Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme

Kallio et Hannu Lehtinen contre Finlande

(Requêtes n

o

40199/02 et n

o

32993/02, arrêts du 22 juillet 2008, définitifs le 22 octobre 2008)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci

‑

après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»)

;

Vu les arrêts transmis par la Cour au Comité

une fois définitifs

;

Rappelant que les violations de la Convention constatées par la Cour dans ces affaires concernent l’iniquité des procédures de majoration d’impôt entamées à l’encontre des requérants en raison du refus des juridictions administratives de tenir une audience pour entendre la déposition des intéressés et des témoins (violations de l’article 6, paragraphe 1) (voir détails dans l’annexe)

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures qu’il a prises pour se conformer aux arrêts de la Cour en vertu de l’obligation qui lui incombe au regard de l’article

46, paragraphe

1, de la Convention

;

Ayant examiné les informations transmises par le gouvernement conformément aux Règles du Comité pour l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention

;

S’étant assuré que, dans le délai imparti, l’Etat défendeur a versé aux parties requérantes la satisfaction équitable prévue dans les arrêts (voir détails dans l’Annexe),

Rappelant que les constats de violation par la Cour exigent, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour dans ses arrêts, l’adoption par l’Etat défendeur, si nécessaire

:

- de mesures individuelles mettant fin aux violations et en effaçant les conséquences, si possible par

restitutio in integrum

; et

- de mesures générales, permettant de prévenir des violations semblables ;

DECLARE, après avoir examiné les mesures prises par l’Etat défendeur

(voir Annexe) qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans les présentes affaires et

DECIDE d’en clore l’examen.

Annexe à la Résolution CM/ResDH(2011)201

Information sur les mesures prises afin de se conformer aux arrêts dans les affaires Kallio et Hannu Lehtinen contre Finlande

Résumé introductif des affaires

Ces affaires concernent l’iniquité de procédures en majoration d’impôt engagées contre les requérants en raison du refus, en 2001 et en 2002, des juridictions administratives de tenir une audience et d’entendre les dépositions des requérants et des témoins (violations de l’article 6§1).

La Cour européenne a estimé qu’étant donné les circonstances de ces affaires, dans lesquelles la question déterminante était la véracité des déclarations des requérants et des témoins, une appréciation directe des témoignages fournis personnellement aurait été nécessaire.

I.

Paiements des satisfactions équitables et mesures individuelles

a)

Détails des satisfactions équitables

Nom et n

o

requête

Dommage matériel

Dommage moral

Frais & dépens

Total

Kallio (n

o

40199/02)

-

3

000 EUR

5

000 EUR

8

000 EUR

Payé le 22/01/2009

Hannu Lehtinen (n

o

32993/02)

-

3

000 EUR

8

000 EUR

11

000 EUR

Payé le 21/01/2009

b) Mesures individuelles

Les autorités finlandaises ont indiqué que selon la loi sur la procédure judiciaire administrative (loi n

o

586/1996), une décision administrative devenue définitive était susceptible d’un recours extraordinaire introduit par un particulier par le biais d’une plainte procédurale, du rétablissement du délai expiré ou d’une annulation. L’annulation d’une telle décision doit être demandée auprès de la Cour suprême administrative, en général dans les cinq ans suivant la date à laquelle la décision est devenue définitive. Les requérants peuvent par conséquent demander la réouverture de la procédure

administrative à la suite des arrêts de la Cour européenne.

En conséquence, aucune autre mesure individuelle n’a été considérée nécessaire par le Comité des Ministres.

II.

Mesures générales

Les arrêts ont été publiés dans la base de données

Finlex

(

www.finlex.fi

)

. Des résumés des arrêts en finnois ont été publiés dans la même base de données. En outre, les arrêts ont été envoyés aux nombreuses autorités internes, dont le médiateur parlementaire, le Bureau du Chancelier de la Justice, la commission parlementaire pour le droit constitutionnel, la Cour suprême, la Cour suprême administrative, les ministères de la Justice, de l’Intérieur et des Finances, la cour d’appel de Turku, les tribunaux administratifs de Turku et de Helsinki, les bureaux fiscaux de la région du sud-ouest de la Finlande et de la région d’Uusimaa.

III.

Conclusions de l’Etat défendeur

Le gouvernement estime qu’aucune mesure individuelle n’est requise, hormis le paiement de la satisfaction équitable, que les mesures générales prises vont prévenir des violations semblables et que la Finlande a par conséquent rempli ses obligations en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.

[1]

Adoptée par le Comité des Ministres le 2 décembre 2011 lors de la 1128e réunion des Délégués des Ministres.